Nota: in urma publicarii acestui articol pe VG.no marti dimineata, politia a descins intr-o actiune ampla, atat la sediul Nordea cat si la diferite adrese ale unor angajati ai bancii Nordea, sub suspiciunea fraudei bancare si a unui prejudiciu de pana la 150 milioane de coroane. Au fost arestate cinci persoane, puse sub invinuire de coruptie in forma agravata sau complicitate. (articol vg: https://www.vg.no/nyheter/innenriks/i/y4oEwr/stor-politiaksjon-i-oslo-bankansatte-arrestert)
In fata unei camere ascunse, un agent de imprumuturi din Oslo povesteste despre modul in care oricine poate sa obtina un imprumut intr-o mare banca norvegiana contra plata unor sume de ordinul sutelor de mii de coroane.
In biroul minuscul din centrul capitalei Oslo, doi barbati stau de vorba. Unul din ei ofera ajutor pentru obtinerea de imprumuturi. Celalalt spune ca are nevoie de un imprumut.
Adevarul este ca acela este trimis acolo, la acea intalnire, de catre VG, cu camera ascunsa.
De la sine, primul dintre barbati incepe sa vorbeasca despre o oferta de imprumut ceva mai iesita din comun:
– Avem si alte tipuri de imprumuturi, cele denumite imprumuturi de lux, spune el.
Acelea sunt pentru cei care nu pot obtine imprumuturi deloc. Ii trimitem mai departe, avem un sef de credite (la) la banca cu care colaboram.
Ei rezolva problema. Dar asta costa foarte mult si nu este pentru imprumuturi mici. Asta se face doar daca vrei cinci, sase (milioane).
Pentru a procura un astfel de imprumut, el trebuie sa plateasca intermediarilor din banca cu care lucreaza agentul de imprumuturi sume intre 100.000 si 300.000 de coroane, i se spune solicitantului.
In timp ce cei mai multi dintre noi obtinem imprumuturi prin a merge direct la banca, unii solicita ajutorul unor intermediari: agentii de imprumuturi.
Agentii de imprumuturi ii ajuta pe oameni sa obtina un imprumut in banca.
De ce aleg unii ocolisuri?
VG a cartografiat o duzina de astfel de agenti. Clientii acestora sunt de cele mai multe ori imigranti sau copii de imigranti.
Unii nu vorbesc limba sau nu au cunostinte prea multe despre societatea norvegiana. Asta ii face mai putin pregatiti sa navigheze pe cont propriu in sistemul bancar norvegian.
Unii au mari dificultati financiare care ii impiedica sa obtina imprumuturi direct de la bancile obisnuite. Acestia au nevoie de ajutor sa isi achite somatiile de plata, incasso sau imprumuturile de nevoi personale.
Aceste agenturi de intermediere a imprumuturilor, care au fost cartografiate de VG, sunt de obicei mici.
Sunt mentinute in activitate de societati pe actiuni sau ENK (firme pe persoana fizica) care, deseori, se dizolva sau intra in faliment, pentru ca apoi sa reapara sub alt nume.
Unul dintre agenti foloseste o cafenea dintr-un centru comercial drept birou, un altul a semnat si predat contracte direct din masina personala, ne spune un client.
Dar agentii de imprumuturi fac parte dintr-un sistem mai mare. Anual sunt se fac plati sub forma de imprumuturi de ordinul miliardelor catre clienti care nu se adreseaza direct bancilor, ci fac ocolul prin agentul de imprumuturi.
Unii dintre agenti sunt societati solide, legitime si acestia sunt platiti de catre banca pentru clientii adusi, nu de catre client.
Altii opereaza in zona gri.
VG a obtinut acces la peste o suta de facturi si contracte de la astfel de agenti.
Pretul pentru un imprumut este , in mod obisnuit, in jur de 60.000 de coroane, dar variaza de la 15.000 pana la mai multe sute de mii.
Oameni care deja se afla in dificultati financiare, platesc agentului de imprumuturi zeci de mii de coroane pentru ca acesta sa le faca rost de un imprumut.
Iar unii dintre agenti falsifica cererile de imprumut – sau ofera imprumut prin angajati infideli ai bancii.
La scurt timp dupa sedinta din Oslo, agentul de imprumuturi explica la telefon cum decurge procesul de obtinere a unui imprumut „de lux”.
Posibilul client este rugat sa trimita fluturasi de salariu si alte documente.
Daca totul este ok, la un moment dat va primi un telefon de la banca si i se va comunica faptul ca imprumutul a fost aprobat.
– Atunci trebuie sa platesti, altfel nu primesti nimic. Dar trebuie sa te astepti la un lucru: oamenii aceia (angajatii bancii) vor bani in numerar, spune agentul de imprumuturi.
Putin mai tarziu, el explica si modul in care acestia procedeaza.
– Asta nu se face intr-o zi. Au nevoie de timp, spune agentul de imprumuturi.
Si continua:
– Ei folosesc cuantumul de exceptii pentru clienti, din care nu au voie, de fapt, sa foloseasca prea mult, doar in cazuri exceptionale.
Norvegia a dat bancilor reguli in legatura cu cine poate obtine un imprumut, pentru a impiedica imprumutarea peste masura sau ca persoanele sa ajunga sa se puna intr-o situatie falimentara datorita imprumuturilor.
Daca doresti sa cumperi o locuinta, poti imprumuta in mod normal o suma care corespunde cu 5 ori venitul anual si doar pana la 85 % din suma de vanzare.
Dar bancile au posibilitatea de a trece cu vederea aceste reguli un numar limitat de ori.
Acesta este cuantumul de exceptie.
Exploatarea cuantumului de exceptie este doar una din modalitatile prin care sunt comise fraudele cu imprumuturi. Altii se folosesc de fluturasi de salariu falsificati sau prin „umflarea” valorii proprietatilor detinute deja, precum imobilul avut in proprietate.
Pericolul pentru banci si pentru societate in ce priveste astfel de fraude are doua componente:
- In unele cazuri este vorba doar de a obtine un imprumut si de a disparee cu banii, situatii in care frauda este descoperita mai rapid. Aceasta este o forma de frauda bancara cu perspectiva mai scurta, in care de cele mai multe ori clientii sunt expusi la furt de identitate sau sunt complici la fapta in schimbul unei parti din bani.
- In alte cazuri, imprumuturile merg catre clienti reali, dar persoanele din umbra primesc plata pentru procurarea unor imprumuturi pe care acestia nu ar fi trebuit sa le obtina si pe care, cel mai probabil, nu le vor putea plati. Astfel, bancile risca sa ramana cu portofolii de imprumut „putrede”.
Atata vreme cat dobanzile imprumuturilor sunt relativ mici, chiar si acei clienti care nu erau eligibil de imprumut, ar putea sa onoreze platile.
Dar, avand in vedere perspectiva cresterii dobanzilor sau perioade de regres economic, acel castel de carti se poate prabusi foarte usor, producand in acelasi timp, pierderi substantiale pentru banci.
Cateva zile mai tarziu, VG incarca documentele solicitate pentru obtinerea imprumutului intr-o solutie „cloud”.
Dosarul contine fluturasi de salariu, declaratii de venit si avere, taxari ale valorii proprietatii si informatii despre statulul de debitor al clientului fictiv.
Apoi se trimite un link cu adresa dosarului unde sunt stocate aceste documente, catre agentul de imprumuturi.
Speranta este ca intermediarul sa se autodivulge prin adresa sa de e-mail cand se va loga pentru a verifica documentele.
Intr-o seara, apare un nou nume pe ecranul calculatorului. Dar cel care se logheaza, se ascunde in spatele unei adrese anononime de email si cu numele simplu „agentul Oslo”.
Aici se opreste procesul de obtinere a imprumutului. Intermediarul anonim dispare.
In data de 12 mai anul acesta, VG merge la biroul agentului de imprumuturi. El se afla intr-o sedinta aleatorie cu avocatul sau.
La inceput neaga tot.
– Nu ai oferit nicioadat si nici nu ai facut reclama pentru imprumuuri de „lux”?
– Nu, niciodata.
Atunci ii aratam inregistrarea cu camera ascunsa.
– Cred ca putem sta putin de vorba mai intai, inainte sa mai continuam interviu, spune avocatul intermediarului.
Cateva minute mai tarziu, agentul de imprumuturi incepe sa vorbeasca. Acum recunoaste ca ar fi intermediat imprumuturi „de lux”, dar el sustine ca este doar o veriga intermediara.
El trimite clientii mai departe, la un angajat al unei banci, spune el.
Sunt doar cativa clienti pe care i-a trimis mai departe iar asta s-a intamlat ultima data acum opt luni, spune agentul.
– Eu nu obisnuiesc sa fac nimic. Eu doar le spun numele mai departe unei persoane, iar aceasta preia totul mai departe, spune el.
– Persoana asta a spus vreodata ca banii merg mai departe la un angajat al bancii?
– Este sigur ca merge la cei din banca, este foarte sigur.
– Dar a spus el asta?
– Da, el a spus ca banii merg la cei care lucreaza in banca.
Agentul de imprumuturi spune ca a primit intre 15.000 si 20.000 de coroane pentru fiecare client pe care l-a trimis mai departe.
– Dar tu trebuie sa iti fi dat seama ca era ilegal?
– Da, desigur.
– Si-atunci de ce ai facut asa ceva?
– Pot spune din lacomie.
Cum se numeste banca?
– Nordea Bank, este singurul lucru pe care il stiu. Eu stiu ca au facut asta prin Nordea Bank.
Nordea este a doua banca, ca marime, din Norvegia, cu filiale in toata zona Nordica si cu sediul in Helsinki, Finlanda.
Iar in banca, in spatele fatadei de sticla, ziduri si beton , alarma s-a declansat deja.
Conducerea Nordea a incercat de mai multe luni sa afle daca au un caz de coruptie in interior si ce parte din portofoliul de imprumuturi ar putea fi afectat.
O investigatie interna este in desfasurare, condusa din Danemarca, conform informatiilor obtinute de VG.
Nordea a imprumutat 312 miliarde de coroane catre proprietari de locuinte in Norvegia, conform cifrelor din primul semetru al anului.
– Am descoperit imprejurari interne care au facut ca anterior, in acest an, sa recurgem la o plangere la politie in legatura cu ceea ce am aflat. Faptele care sunt descoperite pot indica incalcari ale regulamentelor si privesc imprumuturile in bani, scrie directorul in materie de comunicare, Christian Steffensen, de la Nordea, intr-un email adresat VG.
– Nordea nu va accepta niciodata, nicio forma de infractionalitate economica, sau sa fie folosita in legatura cu fapte care pot contribui la asa ceva. Combaterea infractiunilor cu caracter economic este un domeniu prioritar la noi. Analizam situatia cu cea mai mare seriozitate si avem un dialog continuu cu politia in legatura cu acest caz, continua Steffensen.
– Exista motive de suspiciune ca ar putea exista angajati neloiali in banca voastra?
– Nordea are toleranta zero fata de toate formele de infractionalitate economica. Nu dorim sa facem speculatii in legatura cu ceea ce s-a intamplat aici, dar urmarim cu cea mai mare seriozitate situatia si verificam toate aspectele legate de aceasta situatie.
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
