Faktisk.no este o organizatie non-profit si o redactie independenta pentru verificarea faptelor din dezbaterea sociala si a discursului public din Norvegia.
Dorim sa contribuim la un dialog public deschis, inclusiv si bazat pe fapte. Prin revizuirea bazei afirmatiilor care ne influenteaza perceptia asupra realitatii, lucram pentru dialog public bazat pe fapte si o dezbatere sociala constructiva.
Anul trecut a fost exportata o cantitate record de curent electric in strainatate. Dar, cea mai mare parte a curentului electric o folosim noi.
Anul tecut, Norvegia a exportat cea mai mare cantitate de curent electric de pana acum. Atunci, exportul a fost cu 30 % mai mare decat media ultimilor cinci ani, conform datelor furnizate de Biorul Central de Statistica (SSB).
– Nivelul mare de export are de-a face cu faptul ca anul trecut a existat o productie ridicata de energie electrica, preturi relativ mari in Europa si faptul ca au fost date in folosinta mai multe cabluri spre strainatate, spune consultantul senior Magne Holstad, intr-un articol publicat de SSB.
Mai jos poti vedea cata energie electrica a produs Norvegia din 1960 pana acum. Graficul arata ca Norvegia produce din ce in ce mai multa energeie electrica si ca exporta tot mai mult. In 2021, aproximativ 1/6 din energia produsa a mers la export.
Legaturile prin cablu cu strainatatea fca ca Norvegia sa poata exporta si importa energie electrica. In acest moment Norvegia are 17 legaturi prin cabluri electrice cu sapte tari diferite. Unele cabluri trec pe sub apa, altele sunt sub forma de linii terestre de inalta tensiune.
Exportul de energie electrica variaza in cursul anului.
Norvegia exporta, in medie, mai multa energie decat importa. Acest lucru este valabil pentru aproape toti anii din 1960 pana acum.
Dar cantitatea exportata variaza de-a lungul unui an. Chiar daca, per total, exportam mai mult decat importam in cursul unui an, nu este necesar sa fie asa tot timpul anului. Pentru ca productia de energie electrica poate fi distribuita neuniform de-a lungul anului.
De obicei avem nevoie de mai mult curent in timpul iernii, cand este mai frig si trebuie sa ne incalzim locuintele. De obicei, atunci este si curentul cel mai scump. Iarna, zapada inca nu este topita – deci inca nu a ajuns in lacurile de acumulare. Daca energia electrica este mai ieftina in strainatea intr-un anume moment, legaturile prin cablu permit importul de energie in loc de a produce curent electric scump aici in Norvegia.
Pentru a ilustra acest lucru mai bine, putem sa ne uitam la datele de zi cu zi din acest an. Dupa o perioada cu mult export in vara, trendul sa schimbat la sfarsitul lui august. Atunci producatorilor de energie electrica li s-a comunicat sa pastreze apa in lacurile de acumulare.
Catre cine exportam energie electrica?
Cum am mai mentionat, Norvegia a exportat si importat energie electrica catre si din mai multe tari de-a lungul unui sir lung de ani. Totusi, cele doua legaturi noi au primit cea mai mare atentie in ultima vreme: Nord-Link cu Germania si North Sea Link cu Marea Britanie. Legaturile au fost date in folosinta in 2020 si 2021 si prin cele doua s-au exporta 19 respectiv 9 % din totatul exportului de energie electrica pentru anul 2021.
Cea mai mare cantitate exportata de energie electrica din Norvegia a fost catre Danemarca (8,1 TWh) in 2021, urmate de Suedia si Germania cu 7,8 respectiv 4,4 TWh, conform SSB.
In acelasi timp am importat energie electrica, prin aceleasi legaturi. In 2021 Norvegia a cumparat cel mai mult curent din Suedia (5 TWh). Pe locul al doilea si al treilea vin Danemarca si Germania cu 1,7 respectiv 1,1 TWh.
Exportul net inseamna export minus import. Mai jos poti vedea cat de mult export net avem catre diverse tari:
Graficul arata datele pana in luna August si, din acest motiv nu au fost incluse modificarile din luna septembrie, cand exportul de energie din Norvegia a scazut. Daca analizam datele pe saptamana din acest an, vom vedea si ultima modificare:
Diferente mari pe teritoriul Norvegiei
Graficul de mai sus este valabil pentru Norvegia ca intreg – deci include si schimburile din toate zonele de pret ale Norvegiei.
Piata energetica norvegiana este impartita in cinci zone. Acele zone de pret exporta si importa energie electrica intre ele. Toate zonele, cu exceptia Vestlandet (NO5), exporta si importa spre si dinspre strainatate.
– Anul acesta in sudul Norvegiei s-a importat mai mult curent din nordul Norvegiei decat am exportat in Germania, Anglia si Olanda laolalta, spune analistul Tor Reier Lilleholt de la Volue in dialog cu NRK.
Atat productia cat si consumul de energie variaza de la o zona la alta.
Judetele nordice au conditii de apa si eoliene bune, dar cererea de energie in acea parte a tarii nu este la fel de mare. Se face transfer de energie spre sud, dar reteaua nu este suficient de buna astfel incat curentul sa se poata deplasa liber. Aceasta este cauza pentru care Nordul Norvegei nu a simtit mare lucru din criza energetica din restul Europei, in timp ce conationalii din zonele sudice au avut perioade grele in vara.
Acum, situatia incepe sa se schimbe. Preturile din nord au crescut substantial in ultima vreme, chiar daca nu au ajuns la acelasi nivel cu cele din sud. Johnny Horsdal, administrator sef la SKS Handel, evidentiaza urmatoarele cauze in dialog cu NRK:
– Este mai putin vant. Vremea este uscata. Consumul de energie creste. In plus, exisa o capacitate de transfer mai mare catre zonele care sunt acum accesibile.
Nivel redus de umplere al rezervoarelor de acumulare
Nivelul de umplere al rezervoarelor din sudul Norvegiei este record de mic. Faktisk.no a intrebat Directia apelor si energiei (NVE) daca situatia ar fi putut fi alta daca nu am fi exportat atat de mult curent electric in 2021.
– In 2021 am inceput anul cu un nivel ridicat la rezervoarelor de acumulare. Abia in saptamana 26 nivelul acestora a scazut sub nivelurile medii. Nu tot exportul s-a facut in timp ce era seceta, spune seful de departament Ann Myhrer Østenby de la NVE, in dialog cu Faktisk.no
Ea spune mai departe ca numeni nu putea sa stie ca urma sa vina o seceta.
– Exportul este suma ofertei si a cererii in doua zone. Poti alege sa nu exportezi. Este un rezultat al alegerilor multor participanti la piata. Nu sunt participanti unici care sa poata decide cum sa se dezvolte piata, spune Østenby.
Analistul in materie de energie John Olav Botnen de la Volue crede ca este evident ca am fi avut cativa TWh mai multi in rezervoarele de acumulare daca exportul ar fi fost mai redus anul trecut.
– Dar nu-i este dat nimanui sa fie destept dupa ce a trecut situatia printre producatorii de energie. Vremea (conditiile meteo) este un joc cu un mare grad de nesiguranta pentru viitor tot timpul, scrie Botnen intr-un email adresat Faktisk.no.
Un pret mare pentru economisirea apei
Østenby crede ca este greu de spus ce s-ar fi intamplat daca agentii energetici ar fi ales sa procedeze altfel.
– Este o piata complexa iar diverse alegeri pot avea consecinte diferite. Preturile pot depinde de cata energie este oferita pe piata si de cat de mare este consumul, spune ea.
Østenby mai spune ca pretul energiei electrice va creste pe termen scurt in cazul in care economisim apa pentru a creste nivelul de umplere al rezervoarelor de acumulare.
– Daca vei economisi apa, pretul va creste, daca toti ceilalti factori raman neschimbati. Noi ne dorim sa avem rezervoare pline si preturi scazute in acelasi timp, dar asta nu este posibil in situatia in care ne aflam.
Pentru a economsi apa din rezervoarele hidroenergetice, pretul pentru hidroenergie se ridica atat de mult incat se vinde mai putin din ea. Atunci creste si pretul energiei pentru consumatori. Intr-un interviu cu publicatia Energi og Klima, profesorul Mette Helene Bjørndal de la NHH explica cum functioneaza piata energiei electrice.
NVE a impus producatorilor de energie sa raporteze productia proprie de energie electrica.
– Este o raportare ampla si cuprinzatoare. Dar este greu de spus cat de mare efect va avea, pentru ca nu stim ce s-ar fi intamplat daca nu am fi facut-o, spune Østenby.
In saptamana 35 a fost raportata productia de 515 GWh de catre producatorii din partea de sud a Norvegie, carora li se impusese raportarea productiei. Asta inseamna 62 % din totalul de energie electrica produsa in acea zona. 40 GWh, sau aproximativ 7,8 % din aceasta cantitate, provenea din rezervoare hidroenergetice care in mare masura pot acumula apa pentru sezonul de productie. In acelasi timp, per total, productia a fost scazuta.
S-a economisit apa si in 2019
In majoritatea anilor, Norvegia este autosuficienta in ce priveste energia electrica, daca ne uital la un an in ansamblu. Asta inseamna ca producem suficienta energie electrica pe an, pentru a ne acoperi nevoile. Aproximativ odata la zece ani avem ceea ce NVE denumeste un „an uscat”. Ultima data cand s-a intamplat acest lucru a fost in 2010, potrivit NVE. Atunci am importat mai multa energie electrica decat am exportat.
In 2019 am importat si ceva mai mult decat am exportat, dar acest lucru nu s-a datorat unui an secetos, potrivit NVE.
– Suedia in special, dar si Danemarca si Germania au avut o crestere a productiei de energie eoliana in 2019. Norvegia este o tara cu multa hidroenergie reglabila si, prin urmare, a avut ocazia sa economiseasca apa si mai degraba sa importe energie eoliana ieftina, a declarat seful de departament Anne Vera Skrivarhaug intr-un articol publicat pe NVE.no.
sursa: faktisk.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
