Sunteti batuti in cap?
Usa este trantita cand managera lui Konrad Karbowiak (38 de ani) intra in incapere.
„Sa va ia dracu’! La naiba! Sunteti batuti in cap? Ce naiba faceti?”
Pe incheietura mainii, Karbowiak are un ceas smart, caruia i-a pornit aplicatia de inregistrare. Este o convorbire al carei continut el doreste sa fie dovedit.
Daca ai fi vorbit cu barbatul de 38 de ani acum 10 ani, nu ar fi crezut ca va ajunge vreodata in aceasta situatie.
Pe-atunci era DJ. In mai multe tari europene oamenii dansau pana noaptea tarziu la muzica lui.
Acum, el se afla intr-o localitate mica din Norvegia si este certat de seful sau. Tocmai si-a dat demisia de la locul de munca unde era angajat ca montor.
Motivul pentru demisia sa este, printre altele, ca in ultimele luni a lucrat 15, 16 si 17 ore pe zi – fara sa primeasca o singura ora platita ca ora suplimentara.
Demisia sa nu este primita cu bucurie de catre sefa sa, dupa cum reiese din convorbirea inregistrata (In articolul original pe vg poate fi audiata o parte din convorbire).
Konrad:”- Why you speak like this?”
Sefa:”- I am speaking because you guys er fucking up! Everything! You dont… Why don’t you go to work an do what we are agree about?
Konrad: „And now, for sure, we wait from now!”
Sefa:”Ja, okay”
Konrad:”And go straight to advocate. Straight! Thank you”
Sefa:”Ja, okay, and me too”
Cum a ajuns un DJ polonez de la o cariera de DJ cu joburi in Anglia si Franta sa lucrezs ca montor in Norvegia si sa fie certat de sefa lui in halul acesta?
Istoria lui Konrad Karbowiak incepe cu o cautare pe Google in 2018:
„In ce tara este cel mai mare salariu”, a scris el in poloneza.
Karbowiak si-a castigat banii de-a lungul vietii de om matur ca producator de muzica si DJ. Munca lui l-a adus in Anglia, Franta si prin diferite locatii in Polonia.
Dar, anul trecut i s-a nascut o fetita. Asta i-a schimbat viata. Se gandeste la fetita de un an tot timpul.
Cand ea e fericita, si tatal Konrad este fericit.
El isi iubeste meseria de muzicant ambulant dar asta nu aduce un venit suficient de stabil pentru un tata al unui copilas. Cel mai important lucru pentru Konrad este sa isi intretina familia.
Salariile sunt cele mai buna in Norvegia si Elvetia, ii spune Google.
In Elvetia exista o problema cu limba, in schimb, in Norvegia mai toata lumea vorbeste engleza. Astfel alegerea cade pe Norvegia.
Karbowiak primeste o oferta de munca ca zugrav prin firma de intermediere Adecco.
In vara anului 2018 isi impacheteaza lucrurile in masina si pleaca spre Nord. Pe vapor, traversand zona Skagerak, se gandeste ca a ajuns intr-un loc idilic.
Karbowiak are mai intai de munca in Tønsberg, apoi in Oslo.
In capitala, el zugraveste de toate, de la localurile companiei finn.no pana la Palatul Regal.
Partenera sa de viata si fetita au ramas in Varsovia.
Karbowiak locuieste cu inca patru alti muncitori straini intr-o garsoniera de la Grünerløkka:
Intr-un an si jumatate si-a vazut familia de trei ori, povesteste el.
– Chiar daca mi-a fost foarte dor de ei, cel mai bine pentru familia mea a fost sa fiu in Oslo si sa fac bani pentru a le putea trimite lor, acasa, spune Karbowiak in dialog cu VG.
Dar dupa mai bine de un an in Norvegia, a aparut o noua posibilitate. Karbowiak a primit o oferta de munca pe termen nelimitat la una din firmele la care Adecco il inchiriase.
Acum, cand are un venit stabil si previzibil, se simte mai sigur ca va putea sa-si intretina familia in cazul in care aceasta va veni in Norvegia.
Partenera si fiica s-au mutat aici in februarie 2020. Dupa aceea au gasit un apartament de 45 m2 in Fornebu, unde se simt bine.
In urmatorul an, el a petrecut mult timp cu familia. Sa se joace cu fiica sa este o activitate care ii da multa energie.
Apoi urma sa primeasca un loc de munca care pune capat acestei situatii.
In Februarie 2021, Karboviak a primit un nou loc de munca, la firma Icelma SA. Firma detine si o alta firma, Nye Vikingtelt AS.
Contractul de munca, pe care l-a vazut si VG, este semnat de Karbowiak si de managera firmei, Ive Duestad Mikkelsen.
Mikkelsen a refuzat sa comenteze acest caz, fata de VG.
Pentru aceasta firma, Karbowiak monteaza corturi permanente – un amestec intre cort si cabana pe care el si colegii lui le monteaza pe diferite locatii de camping.
In contractul lui Karbowiak sta ca el urmeaza sa lucreze 7,5 ore in fiecare zi: de la ora 8.00 dimineata pana la 16.00 – cu o jumatate de ora de pauza de masa. Salariul este de 220 de coroane / ora.
El lucreaza cu colegul Michal Szyumanski. Fata de VG, Szyumanski confirma informatiile data de Konrad Karbowiak in acest articol.
Lui Karbowiak si Szyumanski li se spune ca este posibila montarea unui cort permanent in curs de 14 – 18 ore, dar ei nu sunt nici pe de-aproape in stare sa reuseasca asta. Mai multe din primele zile, ei lucreaza peste 15 ore si abia au reusit sa monteze un cort de jumatate.
Timpul de munca reiese din listele de pontaj pe care le-a predat Karbowiak. Acestea sunt confirmate si de datele de locatie si mesajele de pe telefonul sau, la care VG a avut acces.
In 12 martie el a inregistrat pe lista de pontaj ca a inceput munca la ora 09.00 dimineata si nu a terminat inainte de ora 05.00 dimineata.
Karbowiak pleaca de acasa la ora 06.00 dimineata, povesteste el. Asta este inainte ca fetita lui sa se trezeasca. In cele mai multe zile ajunge acasa atat de tarziu incat fetita, care intre timp are patru ani, deja s-a culcat.
– A fost asa de trist sa nu o pot vedea cand e treaza, spune el.
Multe din zilele de munca sunt mult prea lungi, in ce priveste legalitatea. Codul muncii impune cerinte legate de timpul minim de odihna de 11 ore in timpul unei zile, cu exceptia faptului daca exista o alta intelegere.
Cu toate acestea, lui Karbowiak ii place noul loc de munca. Colegii sunt buni si lui i se pare ca sefii il trateaza bine.
Asta e impresia pana la primul fluturas de salariu.
In 25 martie, anul acesta, Karbowiak primeste cu titlu de salar, aproape 31.000 de coroane in cont, dupa plata impozitului.
Fluturasul arata ca el primeste plata pentru 202,5 ore, acelasi numar de ore pe care l-a consemnat in lista de pontaj.
Conform listei de pontaj, munca desfasurata se imparte pe 17 zile. Asta inseamna ca 66,5 din orele de pe lista ar fi trebuit sa aiba spor de ore suplimentare, conform Codului muncii.
Dar, pe fluturasul lui Karbowiak nu este nici macar o coroana cu titlu de spor pentru ore suplimentare.
Nici colegul lui Karbowiak, Szyumanski, nu a primit orele suplimentare platite, dupa cum reiese din fluturasul de salariu la care VG a avut acces.
Karbowiak este constient de prevederea legii in ce priveste orele suplimentare. Dupa ce a primit fluturasul, el a intrebat managera de ce nu a primit plata pentru orele suplimetare, spune el in dialog cu VG.
Conform celor spuse de Karbowiak, cel mai apropiat sef ii spune ca el si Szyumanski inca invata cum se monteaza corturile si de aceea nu primesc sporurile pentru ore suplimentare.
Dar, conform lui Karbowiak, managera Ive Duestad Mikkelsen ii transmite ca montarea corturilor va merge mai repede odata ce el si Szyumanski se vor obisnui cu munca. Asa vor deveni si zilele de munca mai scurte.
Cu incredintarea ca lucrurile vor merge mai bine, ambii continua sa lucreze.
Si in urmatoarele luni sunt multe zile cu peste 13 ore lucrate, arata listele de pontaj pe care Karbowiak le-a trimis angajatorului. Acestea sunt sustinute de datele de locatie si de mesaje pe care acestea le-a trimis.
Uneori, cand termina munca tarziu, Karbowiak isi intreaba seful apropiat, un barbat, daca este ok sa inceapa lucrul cu o jumatate de ora mai tarziu a doua zi, la 08.30 in loc de ora 08.00, asa cum obisnuiesc de fapt.
Partenera lui Karbowiak nu este incantata de zilele lungi de munca. Konrad nu are timp nici pentru fiica lui, nici pentru ea.
Konrad se simte captiv.
El intelege de ce partenera lui este suparata, dar in acelasi timp, trebuie sa aiba bani pentru a plati facturile.
Astfel, la sfarsitul lui aprilie, primeste un nou fluturas de salariu. Fluturasul vine la doua zile dupa ziua de salarizare.
Din nou, nu sunt platite sporurile pentru orele suplimentare. De data aceasta, nu sta nici numarul de ore lucrate.
El si colegul sau, Szyumanski, ajung la concluzia ca ambii ar fi trebuit sa primeasca in jur de 12.000 de cororane in sporuri de ore suplimentare pentru aceasta luna.
In legatura cu salariul din aprilie, cei doi sefi, Karbowiak si colegii sai, tin o sedinta de clarificare. Karbowiak face o inregistrare a celor spuse in sedinta, cu ceasul sau smart.
Seful lor apropiat se plange ca ei lucreaza prea lent. El este sustinut de managera Ive Duestad Mikkelsen.
Pe langa aceasta, sefilor li se pare ca Karbowiak si colegii lor nu fac o munca suficient de buna. Sunt suruburi rupte, suruburi lipite si un cort care are o gaura, coform sefului.
Karbowiak raspunde ca daca lor nu le place munca depusa de ei, atunci isi poate da demisia pe loc.
El se hotarase oricum sa isi dea demisia. S-a saturat sa mai lucreze pana noaptea tarziu si sa nu fie platit pentru orele suplimentare, spune el.
In sedinta de clarificare, el isi da demisia.
Seful ii spune ca termenul de depunere a demisiei este de trei luni.
Karbowiak isi confrunta sefii. El a citit pe internet ca termenul de reziliere a contractului de munca in Norvegia obisnuieste sa fie de doua saptamani atunci cand esti angajat de curand.
In realitate, termenul de reziliere prevazut in contractul lui Karbowiak este tocmai de doua saptamani, chiar daca el insusi nu este constient de acest lucru. El nu a inteles ce inseamna termenul norvegian „prøvetid” (perioada de proba).
Nici managerul Ive Duestad Mikkelsen, nici seful direct, nu corecteaza confuzia din discutia inregistrata de Karbowiak. In loc sa faca asta, ei dau de inteles ca termenul de reziliere a contractului de munca este de trei luni.
Karbowiak intreaba ce se intampla cu salariul in perioada de preaviz. I se vor plati orele suplimentare?
Nu, raspunde Mikkelsen.
Daca asa sta situatia, el va inceta sa mai lucreze dupa doua saptamani, asa cum a citit pe internet, spune Karbowiak. Mikkelsen raspunde ca in acest caz, ii va trimite factura pentru distrugerile facute pe corturi (asculta inregistrarea pe vg.no)
K: Then, if you talk like that, I quit in two weeks, like is rule in Norway. Because three months is your rules. And I wanna have to pay all overtime. And that is from my…
M: Okay, Konrad, and I think if that… If.. If you want to go that way…
K: Yes
M: I will also invoice you from what you have broke
Karbowiak nu cunoaste limba si nici nu este sigur despre modul in care functioneaza lucrurile in Norvegia. El nu are aceeasi incredere in sine insusi pentru a insista asupra cerintelor sale cum ar fi avut acasa, in tara sa.
Pana la urma accepta termenul de trei luni de reziliere a contractului de munca.
Dar vor trece cu mult mai putin de trei luni pana isi va inceta activitatea.
In aprilie, Karbowiak nu a primit sporurile pentru orele suplimentare dar a primit, in orice caz, salariul „obisnuit”. In ziua de salar din luna urmatoare nu a mai primit nici un ban.
Acum s-a saturat.
Zilele lungi, lipsa platii sporurilor iar acum lipsa salariului in intregime il fac sa fie sigur ca situatia nu se va mai imbunatati.
El preda cheile de la masina de serviciu si informeaza ca isi da demisia pe loc.
Imediat dupa aceea, managerul incepe sa tipe la el:
M: Sa va ia dracu! La naiba! Sunteti batuti in cap? Ce naiba faceti?
K: Speak english.
Managerei Ive Duestad Mikkelsen, de la Icelma AS, i-au fost prezentate toate afirmatiile lui Karbowiak si a fost intrebata de documentatia pe care VG a vazut-o si a auzit-o.
Mikkelsen nu doreste sa comenteze situatii legate de personal in media, spune ea.
Mai jos cateva din intrebarile la care Mikkelsen a refuzat sa raspunda:
- cum poti justifica faptul ca ii lasi pe angajatii tai sa munceasca 15-17 ore pe zi?
- de ce nu a platit sporurile pentru orele suplimentare pentru zile de munca atat de lungi, asa cum prevede codul muncii?
- de ce nu ii spui lui Karbowiak, fiind manager, ca timpul de reziliere a contractului de mnca este de doar doua saptamani?
- de ce spui ca ii vei factura lui Karbowiak pentru distrugeri, daca el cere rezilierea contractului in termen de doua saptamani? Se pare ca incerci sa in ameninti sa lucreze mai mult decat perioada legala de preaviz, stipulata in contract. Ce ai de spus in legatura cu asta?
- poti sa explici mai detaliat la ce se refera reclamatiile despre care sustii ca clientii le-ar fi avut la adresa muncii prestate de Karbowiak si Szyumanski?
Intr-o scrisoare adresata lui Karbowiak, trimisa dupa ce el si-a reziliat contractul, Mikkelsen da, totusi, niste raspunsuri. Managera scrie ca Karbowiak nu a fost amenintat sa lucreze 20 de ore pe zi.
Ea mai scrie, de asemenea, ca el insusi a spus ca doreste sa lucreze perioada de preaviz de trei luni cand a venit prima data la ea si i-a spus ca vrea sa-si dea demisia.
„A fost alegerea ta, nu a mea” scrie ea.
Dupa ce si-a dat demisia, Karbowiak si-a angajat un avocat.
Impreuna cu avocata, Leticia Ramos Sequeira, Karbowiak trimite o cerere de 124.963 de coroane catre managera firmei.
Suma urmeaza sa acopere salariul lipsa pentru luna mai, lipsa platii sporurilor pentru orele suplimentare, banii de concediu si cheltuielile pentru avocat.
Colegul Szyumanski cere aproximativ aceeasi suma. VG a vazut ambele cereri.
Karbowiak este pregatit pentru faptul ca va fi un razboi dar spera ca sa fie cat de cat un ajutor daca un avocat trimite pretentia de plata.
Dar nu ajuta deloc.
La mijlocul lui junie primeste un rapsuns.
Managera Mikkelsen scrie ca Karbowiak a creat probleme pentru firma prin faptul ca si-a dat demisia imediat.
Pe langa aceasta, firma ar fi primit o serie de reclamatii in ce priveste munca prestata de el, scrie in scrisoarea la care a avut acces si VG.
Dupa ce a parcurs reclamatiile, firma a concluzionat ca Karbowiak ar fi provocat distrugeri ale corturilor montate de el, in mod intentionat.
Ca atasament la scrisoare este prezentata o factura. Acolo sunt listate preturile pentru o serie de distrugeri si erori pe care firma le pune in responsabilitatea lui Karbowiak.
Printre altele, i se cere plata a 12.000 de coroane pentru ca ar fi lasat la client „material suplimentar” dupa ce a montat un cort la Hvaler. Pentru un perete lateral distrus i se factureaza 9000 de coroane.
Pe langa acestea, mai sta ca el datoreaza 25.600 pentru faptul ca firma a ramas fara montor in momentul in care el a demisionat.
In total, firma ii cere lui Karbowiak achitarea sumei de 108.243 de coroane.
Tatal fetitei, care spera sa primeasca 124.000 de coroane, primeste 16.000 de la firma.
Un angajator poate retine din salariul unui angajat, sume pentru pagube produse doar daca acestea sunt produse intentionat sau din neglijenta grava, sta in Codul Muncii. Angajatul trebuie sa recunoasca responsabilitatea despagubirilor in scris.
Karbowiak nu a recunoscut niciodata o astfel de responsabilitate, spune le.
Dimpotriva, el spune ca afirmatiile cu care vine managerul sunt de-a dreptul caraghioase.
– De ce sa fi distrus corturile intentionat? Nu are nici un sens, spune el, frustrat de situatie.
Un alt angajat al firmei, cu care a vorbit VG, spune ca el nu a auzit niciodata despre alti angajati, ca acestora sa le fi fost impusa plata pentru defecte la corturi, chiar daca si alti angajati au avut reclamatii.
Managerul Mikkelsen nu a raspuns la intrebarile adresate de VG in legatura cu acest subiect.
La scurta vreme dupa ce a Karbowiak a demisionat, si-a gasit un loc de munca in Kristiansund, prin intermediul unui prieten.
Acolo are un salariu la ora de 260 de coroane. Este cu 40 de coroane mai mult pe ora, decat orele lucrate in zona Oslo.
Dar fetita merge la gradinita din Fornebu. Atat Konrad cat si partenera sa, doresc ca fetita sa continue sa mearga la gradinita acolo.
Astfel se muta singur in partea de nordvest a tarii. Aici are un loc de munca cu program normal.
Dar noul timp liber castigat nu mai poate fi folosit pentru familie, care acum se afla la opt ore de mers cu masina de el.
Fara salariul de la fostul angajator nu are posibilitate sa isi ia concediu pentru a putea pleca in vacanta in Polonia cu familia.
Fetita de patru ani o vede doar prin Facetime.
In loc de asta, isi petrece saptamanile de vara lucrand in Kristiansund. Dupa-amiezile si serile este singur, deseori pe cheiul pescarilor.
Acolo se gandeste mult la cazul impotriva fostului angajator.
Isi va primi banii?
Apoi vine o avertizare in casuta de email.
In 12. iulie, avocata ii trimite lui Karbowiak si colegului sau un e-mail.
Deoarece angajatorul nu doreste sa ii plateasca, urmatorul pas este de a duce cauza in consiliul de mediere, scrie avocata Sequeira.
Acest lucru ii va costa pe Karbowiak si Szyumanski 15.000 de coroane de persoana in cheltuieli de avocat.
Datorita faptului ca acest caz este complicat, exista un pericol ca litigiul sa nu fie solutionat in consiliul de mediere si sa ajunga in instanta, conform lui Sequeira. Intr-o astfel de situatie, cheltuielile pentru avocat vor fi si mai mari.
– Va rog sa evaluati acest lucru si sa ma informati daca doriti sa mergeti mai departe cu aceasta cauza, scrie avocata.
Karbowiak este nesigur.
El se indoieste ca ar fi in stare sa castige un proces in instanta. Dar, daca totusi se inseala? Nu are bani sa plateasca avocatul.
Karbowiak incearca sa gaseasca un avocat mai ieftin, fara succes.
Iar el nu trebuie sa se gandeasca doar la cheltuielile pentru avocat. Datorita lipsei salariului din mai, imprumutul de pe cardul de credit a crescut.
Acum tocmai si-a refinantat imprumuturile. Acestea trebuie platite inainte ca sa ii scape de sub control.
Nesiguranta il oboseste pe Karbowiak.
Sa foloseasca oare banii pe care ii are pentru a plati avocata si sa mizeze pe faptul ca pana la urma va primi banii aceia?
Sau sa plateasca imprumuturile cat de repede posibil?
Ar fi dat orice ca sa nu se afle in aceasta situatie.
Dar, pana la urma, se decide sa-si incerce sansa.
Ii trimite un email avocatei si o informeaza ca va plati cei 15.000 de coroane pentru ca ea sa duca cauza in consiliul de mediere.
In emailul trimis el intreaba de ultimul termen pentru plata onorarului. El a imprumutat bani de la prieteni, dar are nevoie de mai multe zile pentru a strange si ultimele mii de coroane.
– Ce faci daca dosarul ajunge in instanta si va trebui sa platesti si mai mult in cheltuielile pentru avocat?
– Nu stiu. Poate vand masina. Sau mai iau un credit. Trebuie doar sa imi recuperez banii, intr-un fel sau altul. Nu vreau sa ma dau batut. Nu pot sa ma dau batut.
sursa: vg.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
