Bunad – costumul traditional norvegian

„Bunad” sunt minunatele costume de sarbatoare, cu origini in costumele populare norvegiene dar cu grade diferite de apartenenta istorica si locala.

Unele din aceste costume, precum Hardangerbunad si Hallingstakk sunt ultimele creatii din evolutia costumelor populare. Acestea s-au dezvoltat de la imbracamintea de fiecare zi la o costumatie pentru zile de duminica si sarbatori. In schimb costumul „beltestakk” din Telemark iesise din uzul curent dar a fost reluat si acum este folosit ca bunad, sau costum de sarbatoare.

In plus exista si reconstructiile istorice ale unor costume mai vechi si a celei mai mari grupe de costume, si anume a celor care se bazeaza pe piese vestimentare unice, „rosemaling” – elemente folclorice foarte cunoscute si a altor elemente decorative. Ca exemple in acest sens pot fi date costumele din Romerike, care nu sunt bazate pe traditia veche, locala de brodaj ci au o broderie inspirata de la un pantof brodat cu matase si de la hamuri decorate artistic, in timp ce costumul traditional din Lier este cunoscut pentru florile de mar.

Este important de retinut ca, chiar daca unele costume traditionale au o apartenenta istorica mai mare decat altele, fiecare costum in sine are o valoare afectionala substantiala pentru proprietarul sau.

In total, in Norvegia exista aproximativ 450 de tipuri diferite de „bunad” si aproape 80 % din femeile norvegiene detin un asemenea costum traditional. Printre barbati, mai bine de 20 % detin un costum traditional iar procentajul este in crestere.

Diferenta dintre un „bunad” autentic si alte costume folclorice nu este intotdeauna evident, dar in mod formal, denumirea de „bunad” a fost utilizata pentru costumele care au fost dezovoltate in colaborare cu sau au fost aprobate de Institutul norvegian pentru bunad si costume folclorice.

Din punct de vedere istoric, folosirea bunad-ului in Norvegia a avut trei perioade de avant: la dizolvarea uniunii cu Suedia in 1905, in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial si in urma Jocurilor Olimpice de la Lillehammer in 1994, cand unul din punctele din programul ceremeoniei de deschidere a fost o defilare a perechilor din toata tara, imbracate in bunad, urmate de dansuri folclorice. Acest lucru a dus la aducerea in prim-plan a costumului traditional pentru barbati si transformarea lui intr-o costumatie de sarbatoare pentru o grupa mai mare din populatie, pe langa artistii din muzica folclorica.

Costumul traditional pentru poporul sami din Nord, se numeste „kofte” si este diferit de costumele traditionale norvegiene.

Iata o selectie a catorva din costumele traditionale norvegiene :

Buskerud:

Oslo:

Finnmark:

Hordaland (Voss)

Hardanger:

Rogaland:

Sogn

Telemark

Sogn

Troms:

Vestfold

Østfold

Nordland

Vest Agder

Oppland:

Sami kofte: