Cum va putea arata Norvegia cu un guvern format din alianta rosu-verde

Jonas Gahr Støre (Ap) va fi noul prim-ministru al Norvegiei. Norvegia va avea un nou guvern care nu este dependent de MDG (Partidul Mediului Verzii) si de Rødt (Partidul Rosu) pentru a avea majoritatea.

La ce pot sa se astepte alegatorii de la un guvern condus de Ap?

VG a analizat ce diferentiaza cele trei partide candidate la un guvern de coalitie (AP, SV si SP) si punctele lor de vedere comune.

– Voi ati facut toatat treaba. Alegatorii ne-au dat increderea lor. Vom schimba Norvegia – si lumea, a spus Støre ieri, spre marele entuziasm al colegilor de partid.

El considera ca este normal ca sa inceapa negocierile cu SV si SP care si-au anuntat dorinta de a colabora cu AP in vederea unui guvern de coalitie, dar spune ca AP isi va lua timp sa asculte ce au de spus si cei de la MDG si Rødt. Urmeaza discutii si negocieri in zilele urmatoare.

• 

• 

• 

VIATA MUNCII

Cu partidele rosii-verzi la carma tarii, exista motive intemeiate sa ne asteptam la schimbari in politica vietii muncii – daca partidele isi vor indeplini promisiunile facute alegatorilo. In timpul campaniei electorale, liderul Ap, Jonas Gahr Støre, a fost clar ca el in guvernul sau va lucra pentru ca mai multi sa poata avea locuri de munca cu norma intreaga, pe perioada nedefinita („fast”).

* Angajari temporare: Una din masurile pe care Ap doreste sa le ia este de a asigura mai multe locuri de munca pe perioada nedefinita (fast), sa faca modificari in Codul Muncii si in asa-numitul acces general la angajari temporare. Pentru aceste schimbari, Ap are sprijin atat la Sp cat si la SV, care si ele doresc sa limiteze angajarile temporare pentru angajatori.

• birourile de intermediere a locurilor de munca – cele trei partide doresc sa innaspreasca regulile pentru birourile de intermedeiere, ceea ce va duce la mai multe angajari pe perioada nedeterminata

REVESAREA REFORMELOR?

In timpul campaniei electorale, liderul Sp, Trygve Slgagsvold Vedum, s-a exprimat impotriva a, in special, doua din reformele introduse de guvernul Solberg: reforma politiei si reforma regionala.

Reforma regionala: la 1. ianuarie 2020 Norge a trecut de la 19 la 11 judete. Acum, mai multe din judetele comasate se vor putea desparti din nou: atat Ap, Sp cat si SV considera ca judetele care au fost comasate pot renunta la acest lucru daca ele doresc acest lucru. Astfel, schimbarea guvernului inseamna vesti bune pentru regiuni precum Troms si Finnmark, unde comasarea a fost intampinata cu proteste vehemente.

• Reforma politiei: a fost adoptata de Parlament in 2015 cu sprijinul Ap, dar partidul si-a retras sustinerea reformei in 2019. La acea data Ap a considerat ca politia s-a deplasat in directia gresita. Acum Ap, SV si Sp promit majorarea resurselor pentru politie si mai multe patrule de politie in districtele de politie.

• Reforma transportului feroviar: In timp ce inainte era doar NSB, acum Vy, care efectua transport de calatori, acum si firma britanica Go-Ahead si cea suedeza, SJ, transporta pasageri cu trenul pe mai multe rute. Sp, SV si AP doresc sa opreasca privatizarea cailor ferate, dar in acele aspecte in care Sp si SV doresc sa reverseze privatizarea, Ap are o pozitie mai moderata si doreste „sa examineze structura companiilor feroviare”.

SANATATE

• Sanatatea dentara: SV si Ap doresc o reforma a sanatatii dentare. Si Sp dorese sa schimbe serviciile de sanatate dentara si sa faca tratamentul dentar o parte din schema deductibila pentru asigurarea sociala. Dar partidele nu au ajuns la un consens in legatura cu ce anume sa fie mai ieftin si cine sa plateasca mai putin

• Spitale: SP si SV doresc sa renunte la nivelul de intreprindere, care inseamna ca spitalele sunt conduse prin cinci intreprinderi regionale de sanatate, fiecare din ele cu cate un director. Acest punct poate fi dificl de obtinut pentru SP si SV deoarece Ap doreste sa modifice modelul, nu sa renunte definitiv la el.

FAMILIE SI EGALITATE

Familia si egalitatea pot provoca dureri de cap unui guvern de coalitie rosu-verde. Sp doreste sa mentina „kontantstøtte” – prestatia financiara pentru familii cu copil intre 1 si 2 ani care nu merge la gradinita – in timp ce reprezentanta Ap, Anette Trettebergstuen a garantat ca Ap va desfiinta aceasta prestatie in guvern.

• kontantstøtte: Ap si SV doresc sa inlocuiasca kontantstøtte cu o „prestatie de asteptare” pentru parintii care au depus cerere pentru loc la gradinita dar nu au primit. In primavara, Dreapta a adoptat desfiintarea prestatiei kontantstøtte si, de asemenea, si Stanga doreste desfiintarea ei.

• avort: Si in chestiunea avorturilor, partidele nu au un consens: In timp ce Ap si SV s-au pronuntat in favoarea desfiintarii comisiilor de avort – care erau menite pentru avorturi in perioada 18 -22 de saptamani de sarcina – Sp doreste mentinerea legii avorturilor aflata in vigoare care permite avortul autodeterminat pana in saptamana a 12-a, dar partidul doreste sa „evalueze modul de lucru al comisiilor, rolul lor si denumirea acestora”.

In ce priveste politica invamanatului scolar, partidele sunt de comun acord in legatura cu cateva caracteristici principale, de exemplu micsorarea numarului de teste si examinari.

• hrana gratuita pentru elevi: Poate scrutinul electoral din acest an sa duca la faptul ca elevii vor primi hrana gratuita la scoala? Toate cele trei partide sunt de acord cu hrana pentru elevi.

• SFO: cat de mult va costa SFO cu un guvern condus de Ap este in continuare nesigur – in timp ce SV doreste SFO gratuit pentru toti, Sp doreste perioade de „timp de baza” gratuite pentru familiile cu venituri mici. Ap doreste sa „timp de baza” gratuit pentru toti elevii din clasa I-a.

CLIMA, ENERGIE, FISC SI COMERT

Pretul energiei electrice: in timp ce gospodariile platesc o taxa de stalp de 16.69 øre /kw-ora, industria are o taxa de stalp redusa, de aprox. 0,55 øre / kw-ora. Sp doreste reducerea taxei pentru gospodarii, in timp ce Ap si SV doresc sa majoreze prestatia pentru sprijin in vederea locuintei (bostøtte) pentru cei care au probleme cu factura de curent.

• SP si SV doresc sa scoata Norvegia din Biroul de Energie al UE (Acer) si sa opreasca construirea cablului de curent NorthConnect. Acest lucru nu este dorit de Ap.

• Masini electrice: Ap si Sp vor ca toate autoturismele noi care vor fi vandute in 2025 sa fie fara emisii. SV doreste ca acest lucru sa se intample in 2023. Toate cele trei partide doresc sa reduca avantajale pentru cele mai scumpe masini electrice.

• Proritatile de stat: Toate partidele sunt pentru un procent mai mare al proprietatii de stat si vor analiza daca statul se va implica in mai multe companii.

• Impozitul pe avere: Cele trei partide sunt de acord ca cei mai bogati sa plateasca mai mult impozit.

• Comertul DutyFree: Atat Ap cat si Sp vor evalua daca vor lasa Vinmonopolet sa preia functionarea locatiilor DutyFree. SV doreste desfiintarea comertului DutyFree.

Aici pot apare lupte la negocieri:

• politica petrolului: Ap si Sp doresc sa dezvolte mai departe industria petroliera, in acelasi timp, Støre a spus ca nu vor mai fi actiuni ample de cautare a petrolului pe raftul continental norvegian. SV cere oprirea cautarii petrolului.

• taxele de drumuri – bom: Ap va lua in considerare inlocuirea taxarii drumurilor sub forma de „bom” cu tarifare rutiera. Sp doreste reducerea taxelor rutiere. SV vrea taxarea de drumuri (bom) sa fie folosita doar daca reglementarea are sprijinul local al populatiei

• taxa pentru pasagerii companiilor aeriene: conforma planului urma sa fie reintrodusa din ianuarie 2022, dar Ap inca mai asteapta. SV doreste ca cei care zboara cel mai mult sa si plateasca mai mult, in timp ce Sp doreste taxe mai mici.

• impozitul pe proprietate: In timp ce AP si SP sunt foarte clare ca nu se vor atinge de impozitul pe proprietate , SV s-a exprimat in favoarea ridicarii sau desfiintarii plafonului maxim de 4 la mie, astfel incat municipalitatile sa poata pretinde mai mult impozit pe proprietate.

• acordul SEE: Ap doreste continuarea acordului de comert, in timp ce Sp si SV doresc anularea lui si considera ca trebuie sa fie luate in considerare alte acorduri alternative

• achizitionarea de imobile: AP, SV si SP doresc sa usureze procesul de obtinere al unui imprumut de star (startlån) prin Husbanken. SV doreste desfiintarea BSU (Boligsparing for Ungdom – program de economii pentru tineri cu avantaje fiscale), Ap doreste sa inghete BSU iar Sp sa creasca suma care poate fi depusa in BSU.

RASCRUCEA VERDE DE DRUMURI

• politica mediului: toate partidele sunt de acord cu faptul ca targeturile acordului de la Paris trebuie atinse, dar nu sunt de acord cat sa se reduca si cum

• reduceri: AP si SP doresc sa reduca aproximativ 55 la suta din emisiile de carbon norvegiene masurate fata de 1990 pana in 2030. SV doreste reducerea cu 70 la suta.

• Toate partidele sunt de acord in legatura cu investitii mari in ce priveste captarea si depozitarea dioxidului de carbon, hidrogen (cel mai verde), tehnologia bateriilor, trasnportul naval verde si productia de biogaz din deseuri.

• Toate sunt pentru a miza pe energie eoliana marina

• Ap si SV doresc sa majoreze taxa de CO2 pana in 2030. SP nu este impotriva taxei dar considera ca aceasta trebuie cartografiata pentru fiecare industrie. SP si AP doresc, in acelasi timp reducerea efectului asupra preturilor la benzina si diesel.

sursa: vg.no