Istoria Norvegiei (3)

Partea 3.

EPOCA FIERULUI

• Perioada: 500 i.e.n. – 1050 e.n.

Epoca fierului se imparte in epoca fierului veche si epoca fierului tarzie cu o delimitare in jurul anului 550 e.n. Perioada isi are denumirea dupa fier, care a inceput sa fie utilizat din jurul anului 500 i.e.n. Cu toate acestea, insa, nu este vorba de o trecere rapida de la epoca de bronz.

Epoca veche a fierului se imparte in :

• epoca fierului preromana (500 i.e.n. – 0)
• epoca fierului romana (0 – 400 e.n.)
• epoca migratiei (400 – 550)

Epoca de fier tanara se imparte in :

• perioada merovinger (550 – 800)
• perioada vikingilor (800 – 1050) – Aceasta perioada va fi tratata in urmatoarea parte (4)

Fierul, spre dosebire de bronz, este un metal care poate fi exploatat in mod natural in Norvegia. Fierul se gaseste in minereul de mlastina, iar prin topirea acestuia la temperaturi inalte fierul se separa de zgura.

Productia de fier a preconizat proximitatea fata de zacaminte de minereu de mlastina si competenza necesara. Cea mai mare parte a fierului a fost exploatata de tarani pentru uzul propriu dar in unele locuri gasim urme ale productiei de fier la o scala mai mare.

La inceputul epocii fierului dispar mormintele cu movila din epoca bronzului, clima devine mai rece. Toate acestea sunt interpretate ca un semn al scaderii numarului populatiei sau conditii de viata vitrege. Este la fel de probabil ca schimbari ale ritualurilor mortuare indica si modele sociale modificate.

In epoca de fier oamenii au fost mai legati de gospodaria lor. Mai multe locuri in tara, ca de exemplu la Hunn in Østfold, vedem urm dupa multe generatii cu morminte in acelasi loc. Asta indica faptul ca oamenii au exploatat pamantul mai intes si ca s-au simtit mai puternic legati de gospodarie.

Cele mai vechi nume de gospodarii provin din epoca fierului. Este vorba de gospodarii mari, situate central cu nume dupa formatiuni de relief din apropiere precum Nes, Ås si Haug.

Gospodarii a caror denumire se termina cu -vin, -heim si –land pot fi la fel de vechi.

Sapaturi arheologice mai noi au dat noi cunostinte despre gospodaria din epoca fierului. La Landa langa Forsandmoen in Søndre Ryfylke au fost descoperite resturi de la 250 de case care au fost construite si locuite de-a lungul unei perioade de aproape 2000 de ani (de la anul 1200 i.e.n. pana in 600 e.n.). De-a lungul acestei perioade casele au devenit tot mai mari si mai multe iar terenul cultivabil a fost exploatat tot mai intensiv. Prin alternarea pamantului ca teren agricol, pasune sau faneata, oamenii au evitat saracirea rapida a pamantului.

O agricultura mai intensiva si fermele din epoca de fier indica cresterea numarului populatiei iar in unele locuri este posibil sa fi aparut lipsurile de resurse.

De la inceputul erei noastre vedem urme ale unei aristocratii tot mai orientata spre razboi, comparata cu stratul social al liderilor din epoca bronzului. Un semn al acestui fenomen sunt urmele unor gospodarii in forma de cerc de-a lungul coastei Norvegiei, de la Rogaland pana la Troms. Este nesigur la ce au fost folosite, dar este posibil sa fi fost instalatii militare pentru sefii de clanuri. Numeroase descoperiri ale unor suri mari pentru ambarcatiuni si cetatui arata in aceeasi directie.

Multe locuri in tara, mai ales de-a lungul coastei, concentratia de astfel de descoperiri este atat de mare incat arheologii au interpretat aceste locatii a fi resedinte ale sefilor de clanuri. Descoperiri bogate in mormintele de la Flagghaugen, la Avaldsnes, arata ca sefii de clanuri din aceasta zona aveau contact cu strainatatea inca din jurul anului 250 i.e.n. Un joc din imperiul roman si un corn folosit drept cupa cu inscriptia „Bea si traieste fericit” in limba greaca arata contate extinse in afara si un stil de viata luxurios.

In epoca fierului ne apropiem mai mult de modul in care oamenii isi imaginau lumea prin numele atribuite gospodariilor si prin alfabetul cu rune. Runele ne arata limba nordica veche, care provine din germana veche si urma sa se dezvolte mai departe spre norona.Runele sunt influentate de scrisul latin.

---

Sursa: Orning, Hans Jacob: Norges historie i Store norske leksikon på snl.no. Hentet 19. april 2021 fra https://snl.no/Norges_historie

Fotografia articolului: In perioada romana, descoperirile funerare au fost mai bogate. Multe obiecte provin din Imperiul Roman. Aceste obiecte au fost gasite in mormantul unei femei in necropola Store-Dal din Østfold. Toate obiectele au provenienta romana.
foto: Eirik Irgens Johansen, Kulturhistorisk museum , Licenta: CC BY ND 3.0

site: https://snl.no/Norges_historie