Inotul si instruirea elevilor pentru a-si dezvolta capacitatile de inot a fost inexistent in timpul pandemiei. Presedintele Federatiei de Natatie este mai mult decat ingrijorat acum, la intrarea in sezonul de vara.
Inotul este singura materie scolara din cauza careia poti muri daca nu o stapanesti, a spus presedintele Federatiei de Innot, Per Rune Eknes.
Inca de la inceputul anilor 2000 e a dus o lupta indelungata pentru a umple bazinele de inot golite din tara. In plus, s-a lucrat si s-a facut lobby pentru targeturi de invatamant si mai concrete. Elevii trebuiau sa stapaneasca inotul precum si acordarea masurilor de prim-ajutor inainte, cu mai multi ani inainte de a incepe gimnaziul.
Dar la inceputul sezonului de baie si a verii din 2022, multe aspecte indica faptul ca progresia in invatamant cu privire la inot a fost, in multe locuri, la fel de efectiva ca un peste pe uscat.
Info:
Ce trebuie sa poata face elevii la finalul clasei a IV-a:
Pentru a fi considerati in stare sa inoate, elevii trebuie sa fie in stare sa indeplineasca urmatoarele tinte din programa de educatie fizica la finalul clasei a IV-a:
- sa poata cadea in apa adanca
- sa inoate 100 de metri pe burta iar pe parcurs sa se poata scufunda la fund, sa ia un obiect cu mainile si sa inoate mai departe.
- sa se opreasca si sa se odiheasca in apa (sa pluteasca pe burta, sa se rostogoleasca pe spate, sa pluteasca pe spate) timp de trei minute
- Apoi sa inoate 100 de metri pe spate si sa iasa la mal.
(sursa: Directia pentru Invatamant)
Un raport intocmit de NIFU pentru Directia de Invatamant, bazat pe un sondaj efectuat in scoli, arata ca erau mai putini elevi care erau in stare sa innoate conform baremului pentru clasa a IV-a in 2021, comparat cu 2018.
O parte mai mica din scoli in 2021 (42 %) fata de sondajul din 2018 (53 %) spun ca intre 76 si 99 % dintre elevii de clasa a V-a stapaneau bine inotul la finalizarea clasei a IV-a.
In plus, sondajul efectuat de NIFU (Institutul Nordiv pentru studii in inovatii, cercetare si invatamant) a dezvaluit ca:
- unul din zece directori de scoala informeaza in sondaj ca intreg invatamantul pentru inot a fost anulat in anul scolar 2020/2021
- un coeficient substantial mai mare de directori de scoli primare din comunele mai centrale informeaza ca intreg invatamantul de inot a fost anulat in comparatie cu cei din comunele mai perifere
- mai putin de jumatate din directorii de scoli si proprietarii de scoli informeaza ca au initiat masuri pentru a compensa lipsa invatamantului pentru inot din timpul pandemiei.
Abia pluteste
Motivul pentru aceasta situatie este ca invatamantul a avut o prioritate mai slaba, a fost limitat si abia mai pluteste in multe municipalitati norvegiene inca de dinainte de pandemie.
Un sondaj realizat in regia Federatiei de Natatie si a Societatii de Salvare (Redningsselskapet) din vara anului 2021 arata ca elevii de clasa a V-a au capacitati de inot mult mai proaste decat in 2013.
Procentul elevilor care au inotat 200 de metri sau mai mult fara sustinere de plutire se afla atunci la 53 %, iar pana in 2021 a scazut la 41 %.
Presedintele Federatiei de Natatie, Cato Bratbakk, crede ca invatamantul de innot se lupta din greu impotriva curentului.
– Niciunul din sondaje nu da semne ca invatamantul de inot s-ar fi imbunatatit din momentul in care au fost formulate noile tinte de invatamant in 2015 si proba de aptitudini din 2017. Avand in vedere raspunsurile obtinute in cele doua sondaje, putem concluziona ca cea mai mare parte a invatamantului de natatie se face in clasa a IV-a. In combinatie cu pandemia, s-a ajuns la faptul ca elevii nu au primit suficienta educatie pentru a putea atinge baremurile de competenta pana la sfarsitul clasei a IV-a, spune Bratbakk in dialog cu VG.
– Noile baremuri nu au avut nici un efect?
– Ceea ce nu s-a facut din programa de natatie inainte de pandemie, a fost greu de recuperat sau de compensat in timpul pandemiei. De aceea este greu de spus daca noile baremuri au avut vreun efect, dar este clar ca scolile trebuie sa inceapa invatamantul de natatie mai devreme, spune Bratbakk.
Lipsa piscinelor acoperite
Bratbakk are el insusi o istorie in natatia din Oslo. Capitala Norvegiei a avut de multa vreme probleme cu capacitatea prea mica a piscinelor acoperite. Iar orele de natatie a fost, evident, putine.
– Situatia piscinelor acoperite din Oslo nu este buna, ca sa o spunem mai bland, spune Bratbakk.
Tøyenbadet a fost demolata iar piscina noua de la Tøyenbadet nu va fi gata decat in 2024. Asta ilustreaza putin situatia, crede presedintele.
Colega sa de la Norges Livredningsselskap, Claire Ann Alfonso, ii impartaseste ingrijorarea fata de situatia actuala.
– Nu-mi place faptul ca copiii nostri nu primesc educatia de natatie la care au dreptul, de fapt, in scoli. Noile programe de invatamant impun cerinte si fata de competentele de acordare de prim-ajutor afara, in natura. Este un lucru bun. Asta inseamna ca educatia poate fi facuta si afara, in natura.
– Asta poate fi un motiv pentru politicieni ca sa nu se ocupe de a crea spatii suficiente in bazine de inot pentru elevi?
– Sper sa nu fie asa. Elevii din clasele 1- 4 au nevoie, in mod evident, de a li se preda in piscine acoperite, raspunde Alfonso.
Info
De ce este nevoie
- tinte de compentente concrete: acestea au fost dezvoltate in 2015, 2017 si 2020
- competente mai bune la instructori: un potential de imbunatatire foarte mare. Unele municipalitati se ocupa de acest aspect, prin colaborarea cu cluburile de natatie – de exemplu Bergen si Stavanger
- mai multe ore de predare pentru elevi: este vorba de accesibilitate la piscine si numarul de resurse didactice folosite. Pe scurt, prea putine piscine si prea putine cadre didactice competente.
sursa: Federatia de Natatie
Cercetatorii care au cartografiat invatamantul in natatie din ultimii ani mentioneaza:
„De pe harta se pare ca presiunea de diseminare, in special in regiunea Oslo, a dus la anularea orelor de inot. Mai departe, se pare ca anularea orelor de inot a fost un fenomen al oraselor mai mari, care a afectat si zona Stavanger si Bergen”
Dar exista si aspecte imbucuratoare in aceasta cartografiere:
„In special in Vestlandet, Sør-Østlandet si in Nord-Norge, invatamantul de natatie s-a desfasurat aproape normal”.
Tanja Krangnes este lider de specialitate pentru prevenirea inecurilor in cadrul Redningsselskapet. Ea incearca sa aiba o apropiere cat mai pozitiva fata de apa.
– Suntem preocupati ca oamenilor sa le placa marea si apa. Dar apa poate contine, in acelasi timp, si un risc. De aceea este importanta o mai multa si mai buna educatie in natatie, atat afara cat si in aer liber, si ca multi copii sa invete sa fie siguri in si cu apa, spune Krangnes in dialog cu VG.
Propriul ei angajator, Redningsselskapet, alaturi de Federatia de Natatie, a initiat sondajul din 2021 care arat ca doar doi din cinci copii de 10 ani din Norvegia indeplinesc baremul de natatie din programa scolara.
– Este un paradox imens intr-o tara care are a doua coasta din lume, ca lungime, spune ea.
Sezonul de scaldat bate la usa
Ea dispune de date care arata ca accidentele de inecuri s-au mentinut stabile in Norvegia in ultimii ani. In medie sunt 93 de inecuri inregistrate pe an, in ultimii 10 ani. Anul trecut s-au inecat 75 de persoane, in timp ce anul acesta, pana acum, s-au inecat 25 de persoane, conform statisticii prezentate de Redningsselskapet.
Vara este anotimpul cu cele mai multe innecuri (40%).
– Numarul inecurilor s-a mentinut destul de stabil. Din pacate nu a fost acceasi dezvoltare ca in traficul rutier, unde s-a inregistrat o scadere puternica. In trafic a fost introdusa viziunea zero la inceputul anilor 2000. Noi consideram ca aceasta ar trebui introdusa si in ce priveste inecurile. Asta ar obliga atat autoritatile cat si alte instante sa introduca mai multe masuri de preventie, incheie Krangnes.
sursa: VG.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
