

Dupa saptamani in care numarul infectarilor a crescut, miercuri au intrat in vigoare mai multe reglementari stricte cu privire la pandemie in municipalitatea Tromsø.

– Presiunea de diseminare este atat de mare incat noi suntem aici si acum, constant la munca. Am senzatia ca respiram munca.
Asta spune Shirin Frisvold, medic anestezit la sectia de terapie intensiva a Spitalului Universitar din Nordul Norvegiei din Tromsø.
– Si cand nu suntem la serviciu, tot suntem acolo, cu mintea. Ne gandim la pacientii noestri, la tratamentul pe care il oferim. Si ne gandim la colegii nostri pentru ca toti dam tot ce putem, continua ea.
Miercuri a decedat un pacient infectat cu corona la UNN Tromsø. Este al saselea deces legat de corona la acest spital.
Pana joi, 11 noiembrie, 11 persoane erau internate la UNN cu covid-19, dintre care patru erau la ATI, iar ceilalti in saloane normale.


– Primii
Dupa saptamani cu cresteri ale numarului de infectari, miercuri au intrat in vigoare masuri severe corona in municipalitatea Tromsø.
– Ceea ce se intampla este ca noi, Tromsø, suntem caracterizati drept primii in acest nou val, spune primarul Gunnar Vilhelmsen in dialog cu Dagbladet.
– FHI si Directia de Sanatate au stabilit ca suntem cu 14 zile inaintea orasului Trondheim, de exemplu, spune el.
Printre noile masuri pe care municipalitatea le-a introdus sunt cerinta de a lucra de la domiciliu si servirea la masa in restaurante, precum si masca de protectie in mijloacele de transport in comun si in magazine.
In oras, oamenii poarta masca si cand sunt afara. Nu toti o au, dar multi – iar printre ei sunt atat maturi cat si varstnici si tineri.
Cand primarul este rugat sa descrie situatia din municipalitate, el raspunde:
– Situatia este clara, dar provocanta.
El continua:
– Este o arta a echilibrului, treaba asta. Unii sustin ca nu impunem suficiente masuri, altora le este frica – si mai sunt si cei care considera ca nu nimerim bine cu masurile, ca dam pe langa. Si este posibil sa fie asa, spune Wilhelmsen si recunoaste ca simte responsabilitatea care apasa pe umerii lui.
Din nou, el subliniaza ca Tromsø este inaintea restului tarii in acest moment – si cand este vorba de masurile care ar trebui implementate:
– Tromsø este un proiect-pilot. Restul Norvegiei va avea de invatat din ceea ce facem acum, spune primarul
Isi doreste certificatul corona
El spunea deja miercuri, in dialog cu Dagbladet, ca isi doreste implementarea certificatului corona – reglementare care impune prezentarea dovezii ca esti vaccinat pentru a putea participa la manifestari sau sa ai acces la diferite locatii publice.
– Unii considera ca ar fi nedrept fata de cei care nu sunt vaccinati. Asta era o problema in primavara, pentru ca atunci nu erau atat de multi vaccinati, dar acum cei mai multi sunt vaccinati si de aceea asta nu este consideratie pe care sa trebuiasca sa o avem. Dimpotriva, putem deschide mai mult societatea cu un certificat corona, spune el.
– Iar daca este nevoi de un proiect-pilot si pentru asta, atunci suntem pregatiti, mai adauga el.
Vineri a fost facut cunoscut faptul ca Guvernul va analiza indeaproape utilizarea mai extinsa a certificatului corona la nivel national.
Lucreaza dublu si triplu
Si angajatii spitalului sunt pregatiti. Sunt pregatiti pentru mai multi pacienti bolnavi in stare grava si carora le este pusa viata in pericol.
Medicul anestezist Frisvold spune ca sunt aproximativ trei saptamani de cand a observat ca sunt internati tot mai multi bolnavi cu covid-19.
– A durat ceva timp sa realizez asta. Cand au venit primii pacienti, m-am gandit ca se va opri, totusi, dar imediat ne-am aflat intr-o situatie in care am inteles ca „vai, asa de multi pacienti nu am mai avut internati pe sectie niciodata pana acum”, spune ea.
Si poate ca inca nici acum nu au realizat de-a binele situatia.
– Sunt surprinsa de numarul de pacienti si presiunea asupra sectiei. Inainte venea unul, poate doi. Acum nu apucam sa-l tratam pe primul si deja vine urmatorul, spune ea.
– Cum rezolvati situatia?
– O rezolvam lucrand dublu si triplu.
– Noi simtim ca sarcina de boala este mare. La fel este si sentimentul de responsabilitate si de unitate intre angajatii sanitari. Oamenii raman la munca si lucreaza dublu si triplu sau se inscriu pentru ture suplimentare, continua ea.
– Provocarea este tot timpul de a gasi un loc pentru urmatorul pacient, nu insasi munca cu pacientul.




Intensitate de durata
De fapt, un asisten medical de terapie intensiva ar fi trebuit sa participe la interviul cu Dagbladet. Dar nimeni nu a avut macar un minut la dispozitie, spune Frisvold – care considera ca asta descrie foarte bine situatia in care se afla spitalul.
– Toti fac tot ce pot, dar cu toate acestea avem o lipsa de asistenti medicali de terapie intensiva. Situatia in care suntem acum confirma inca odata ca avem nevoie de oameni cu experienta si competenta. Asta este o nevoie care a crescut de-a lungul multor ani.
– Aveti ceea ce va trebuie in ce priveste alte resurse, precum medicamente si aparatura?
– Avem un surplus de aparate, dar ne lipsesc oamenii cu competenta.
In timpul celor 12 ani petrecuti in spital, Frisvold a vazut rareori o astfel de presiune atat de mare ca acum. Si asta nu se datoreaza doar unei cresterei a numarului de pacienti corona internati. Si pacientii care au alte boli au nevoie de un loc pe sectie.
– Niciodata nu a mai fost atat de intens ca acum – nici in ce priveste numarul pacientilor sa anvergura in ce priveste bolile. In plus, mai exista aspectul acestei solicitari perpetue in timp. Deja dureaza de saptamani, spune ea.
O „magiciana”
– Eu pot sa lucrez sambata.
Spune Vilde Johnsen, asistent medical de terapie intensiva, de curand absolventa, cand se ofera sa lucreze o tura suplimentara in week-end.
– Eu vad ca e mult acum si de aceea am dat de la mine o sambata. Eu stiu ca sunt recunoscatori, si simt ca sunt de folos. Accept asta pentru ca doresc sa fiu loiala si sa imi fac meseria, explica Johnsen.
Iar cea pe care Frisvold o numeste „magiciana” , pe care de fapt o cheama Astrid Dalum, si care lucreaza pentru a completa toate gaurile din planul de ture, noteaza numele lui Johnsen intr-una din casutele goale de sambata.
– Habar nu am cum vom rezolva tura de noapte. Asta este o lupta pe care o ducem in fiecare zi, spune Dalum.
– Poate vine acum
UNN Tromsø a fost pregatit pentru a primi pacienti covid inca din momentul in care pandemia s-a abatut asupra tarii noastre.
– Dar atunci nu au venit atati pacienti, evidentiaza medicul anestezist Frisvold.
– Vedem ca primul val al pandemiei in Norvegia nu a ajuns niciodata pana aici. Poate ca acum primim ceea ce nu am primit atunci, spune Frisvold.
– Iar de data aceasta sunt si alti pacienti la terapie intensiva, cu alte boli care necesita ajutor pentru salvarea vietii din partea angajatilor pe sectie, adauga ea.
– De ce aveti nevoie pentru a putea sta pna la capat in situatia asta?
– Avem nevoie sa se investeasca in oameni, ca acestia sa ramana in aceasta meserie, avem nevoie de cei cu experienta si competenta, spune Frisvold.
„Se face loc”
Intr-un alt loc din spital gasim sectia de boli infectioase, care este si ea, o sectie care trateaza, printre altele, bolnavi cu corona.
– Am observat o crestere a numarului de internari legate de covid in urma cu vreo trei saptamani, si atunci a fost implementat planul de pandemie. Asta a insemnat pregatirea unei sectii de paturi care ne-a pus in situatia de a fi in stare sa primim mai multi pacienti, spune asistenta medicala de sectie Hege Benonisen.
– Cum au fost aceste patru saptamani?
– Fluctuante si imprevizibile, a raspuns colegul ei, asistent medical de specialitate, Stian Eliassen.
– In acelasi timp trebuie sa laud grupa de asistenti medical, care au demonstrat un angajament mare si mult curaj si nu s-au lasat deznadajduiti in ciuda unor zile aglomerate, spune asistenta Benonisen.

Ei vorbesc despre colaborarea cu sectia de terapie intensiva si de faptul ca atunci cand vreunul din pacientii lor devin atat de bolnavi incat are nevoie de asistenta medicala suplimentara „se face loc” pentru pacient la sectia de terapie intensiva.
Spre sectia lor au fost delegati, de curand, opt angajati din alte sectii ale spitalului.
– Suntem norocosi pentru ca avem un colectiv de angajati stabil care a primit, in plus, resurse valoroase. Cei care sunt delegati la noi primesc un instructaj temeinic astfel incat sa stie ce au de facut, spune Eliasen.
– Cum vedeti voi urmatoarele saptamani si luni?
– Suntem tensionati din cauza numarului de infectari si cat timp va trebui sa gestionam o situatie atat de imprevizibila. Este o situatie cu totul noua pentru noi, spune Benonisen.
– Asteptam sa vedem daca numarul infectarilor se aplatizeaza sau nu, adauga Eliassen.
– Ce parere aveti de masurile implementate de municipalitate?
– Eu cred ca sunt bune. Asta poate duce la faptul ca tineri nevaccinati sa nu ajunga in situatia de a-si infecta bunicii, raspunde el.
Tromsø va trece cu bine prin asta
Tromsø a avut devreme ocazia de a se confrunta du gestionarea de criza a virusului corona – cand virusul a luat calea marii pentru a ajunge in oras, cu ajutorul navei Roald Amundsen – Hurtigruta, in 31 iulie anul trecut.
Patru persoane din echipaj erau bolnave cand nava a acostat la chei, dar datorita faptului ca medicul navei ca considerat ca nu era vorba de infectari cu covid la acel moment, pasagerilor li s-a dat voie sa coboare de pe nava.
Cand pacienti bolnavi au ajuns la UNN, acestia au confirmat ca era vorba totusi de infectari corona, dar intre timp cei mai multi pasageri apucasera sa cutreiere orasul Tromsø, sau incepusera calatoria spre casa.


El considera ca Tromsø ia cu sine acele experiente acumulate anul trecut, in gestinoarea noului focar de infectie de acum.
– Vedem o crestere a numarului de infectari intre tineri si o crestere in toate zonele orasului. Dar Tromsø va trece cu bine prin asta. Municipalitatea este bine echipata, iar masurile implementate sunt bune – in special stim ca masca de protectie are un efect foarte bun in spatii inchise, spune el.
– Putini cu masca de protectie
In centrul orasului Tromsø se afla barul Helmersen Delikatesser & Vinbar. Managerul, Sindre Helmersen, nu este multumit de noile masuri.
– Nloile restrictii sunt prea pe larg si nimeres aiurea, spune el.
El sustine ca vede ca obligatia purtarii mastii de protectie nu este respectata de clientii localului.
– Masura nu are legitimitate. Foarte putini din clientii mei folosesc masca de protectie, spune el.
– Cum te raportezi la situatia asta?
– Nu dorim sa ne comportam precum politisti sau angajati ai municipalitatii, dar observam asta la clienti, si continua:
– Iar in industria horeca nu te infectezi cand mergi la toaleta. Acum copiii sunt cei care sunt infectati cu virusul. Ei nu se imbolnavesc, dar infecteaza mai departe, spune el.
El descrie anul 2021 ca un an foarte greu.


El este de acord cu opinia primarului in legatura cu ce este necesar pentru a putea indeplini aceasta dorinta.
– Solutia este vaccinarea si certificatul corona. Astfel ii obligam pe cei care nu sunt vaccinati sa nu vina, spune Helmersen.
– Asa cum este situatia acum, ii protejam pe cei nevaccinati. In urma cu un an era altfel. Atunci Norvegia a intrat in lockdown. Acum corona este un virus de sezon cu care va trebui sa treim, cu care Norvegia va trebui sa traiasca. Si atunci nu se poate ca oamenii sa nu se vaccineze, mai adauga el.
Sta acasa
Asistenta medicala si mama a patru copii, Gøril Pettersen, domiciliata in Tromsø, a fost infectata cu virusul corona anterior – iar acum are schema de vaccinare completa. Cu toate acestea ea simte o teama zilnica de virus.
– Nu ma simt in siguranta. Am fost infectata devreme, eram a 40.-a din Tromsø, deci a trecut ceva timp de-atunci . M-am vaccinat devreme deoarece sunt asistenta medicala, iar acum abia astept ca noi, angajatii din domeniul sanitar, sa primim si o doza booster, spune ea.
– Cum ai descrie situatia in care se afla Tromsø acum?
– Este o situatie surealista si deloc buna. Multi sunt socati. Cei mai putini si-au imaginat ca un asemenea val ar putea veni peste noi, raspunde ea.
– Dar poate nici nu ne puteam astepta la altceva dupa redeschiderea societatii, continua ea.
Ea insasi nu a facut prea mult parte din redeschiderea societatii.

– Iar mie mi se pare destul de greu. Este o schimbare a stilului de viata, spune ea – si explica faptul ca ea, de exemplu, se gandeste sa nu participe la masa de craciun oragnaizata la locul de munca in acest an.
– De ce ai ales asta?
– Nu dorsasc sa ne expunem la infectare. In plus, am o responsabilitate prin munca mea, unde lucrez cu varstnici si persoane bolnave. Ma gandesc mult la toti si port cu mine aceasta teama de a ma infecta sau de a-i infecta pe altii, spune Pettersen.
Ea spune ca copiii ei sunt preocupati de virusul care din nou bantuie in orasul lor.
– In fiecare zi se vorbeste despre asta la scoala, pentru ca sunt multe infectari printre copii in acest moment. Dar vad, din fericire, ca copiilor nu le este teama, spune mama celor patru.
– Cum vezi viitorul?
– Cred ca cu asta va trebuie sa traim mai departe, nu va dispare niciodata. De aceea, oamenii trebuie sa se vaccineza, astfel incat sa putem trai cu asta fara sa aiba consecinte fatale.
Noi reglementari
Vineri au fost facut cunoscut ca toate persoanele cu varste peste 18 ani vor primi oferta de a se vaccina cu a treia doza de vaccin iar municipalitatile vor putea utiliza certificatul corona pentru a evita inchiderea unor parti ale societatii.
Guvernul a informat in legatura cu situatia corona la o conferinta de presa vineri.
Persoanele cu varste intre 18 si 84 de ani vor putea sa primeasca o doza de improspatare cu vaccin corona cand au trecut minim sase luni de la rapel.
– Dar mai avem nevoie de cunostinte despre acest lucru. De aceea am solicitat FHI sa faca evaluari continue intre beneficiu si risc in cazul dozei a treia pentru adulti, a spus ministrul sanatatii, Ingvild Kjerkol.
Munucipalitatile vor prioritiza vaccinarea cu prima si a doua doza pentru persoanele care inca nu s-au vaccinat, precum si doza booster pentru persoanele peste 65 de ani, cele cu sistem imunitar compromis si personalului sanitar inainte ca persoanele intre 18 si 64 de ani sa primeasca doza a treia.
citeste aici articolul „Conferinta de presa a Guvernului in legatura cu situatia corona”
sursa: Dagbladet.no

Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator