NICIDECUM NU S-A INCHEIAT

Sambata, 25 septembrie, Norvegia s-a redeschis dupa in an si jumatate in alerta, cu masuri de preventie si cu stari de urgenta.

Multi au trecut, acum, de acea perioada, dar la Rikshospitalet, precum si la alte spitale din tara, ei continua eforturile cu aceeasi intensitate.

Aici, in spitale, pandemia corona nu s-a terminat nici pe departe.

– Se ajunge la un punct in care trebuie sa se redeschida societatea, dar corona nu s-a terminat deloc in spital. Avem inca pacienti internati aici si primim tot timpul pacienti noi care sunt atat de bolnavi incat trebuie sa fie internati la terapie intensiva. Cei care ajung la noi raman aici saptamani si luni intregi.

Acestea sunt spuse de Mons Sjöberg. El este sef de sectie la sectia de terapie intensiva la Rikshospitalet, Spitalul Ullevål, Spitalul de oncologie (Radiumshospitalet) si Spitalul Aker.

Cei mai bolnavi pacienti

In coridoarele lunig de la sectia de terapie intensiva, la etajul trei de la Rikshospitale, pluteste in aer un iz de dezinfectare si Antibac. Un fel de miros curat de boala. Asistentii medicali si medicii trec in graba in echipamente speciale albe. Unii cu masca, altii fara masca.

Intr-unul din saloanele de terapie intensiva sunt trei pacienti grav bolnavi cu covid. Doua femei si un barbat.

Toti sunt intr-un somn adanc, cu mai multe furtune adanc infipte in gat. Abia pot deschide ochii si nu sunt in stare sa respire pe cont propriu.

Cei trei pacienti sunt cuplati la cate un aparat in care sangele curge prin doua tevi groase.

Sangele trece printr-o turbina, unde se petrece schimbul de gaze, cu oxigen si dioxid de carbon, inainte ca sangele sa fie retrimis inapoi in corp. Acest aparat functioneaza ca un fel de plaman in timp ce pacientii sunt intr-un fel de coma in care plamanii lor se odihnesc.

– Se cere mult mai mult de la personalul sectiei ATI pentru ingrijirea acestor pacienti. De exemplu se cer doi sau trei asistenti medicali de ATI pentru fiecare pacient – ECMO, iar numarul asistentilor medicali care au aceasta competenta de expert este limitat, spune Camilla Finsand, sefa de divizie la sectia ATI de la Rikshospitalet.

Competenta redusa la nivel de experti

Tratamentul ECMO (Oxigenare prin membrana extra corporala) se foloseste atunci cand nu se mai pot obtine rezultate satisfacatoare cu ajutorul tratamentului obisnuit de cuplare la respirator . Celor mai bolnavi pacienti li se acorda acest tip de tratament.

– Daca decuplezi paceintul de la aparat, inima se opreste probabil in curs de un minut. De aceea personalul trebuie sa supravegheze pacientul in mod constant, spune Sjöberg.

Doi asistenti ATI supravegheaza pacientii cu ochi de vultur, tot timpul. In mod normal, la activitate normala, este doar un asistent medical ATI pentru fiecare pacient.

– Cu situatia asta ne confruntam in fiecare zi. Nu este ceva nou, in ce priveste metoda de tratament, dar avem o cauza noua. Metoda de tratament nu difera de-a lungul aplicarii ei, cu exceptia faptului ca pacientii covid raman aici foarte multa vreme, spune asistenta medicala ATI Kari Bue.

Pacientii care sunt cuplati la acest aparat treubuie sa ramana aici multa vreme, iar echipa medicala din jurul pacientului face tot timpul evaluari in legatura cu situatia sau statusul pacientului. Poate fi foarte greu de spus ceva in legatura cu deznodamantul situatiei pacientului, explica Finsand.

Doar in saptamana 38 au fost inregistrate trei decese corona la Spitalul Universitar din Oslo.

– Stim ca pacientul trebuie sa stea aproximativ 30 de zile in repaus al plamanilor pentru ca plamanii sa aiba o sansa sa-si revina. Unii sunt aici doar o saptamana, altii stau 30 pana la 40 de zile. Dupa aceea urmeaza mai multe saptamani cu tratament in respirator inainte ca sa putem face pronosticuri legate de ce se va intampla cu pacientul, spune ea.

Presiunea din urma valului

Multe s-au schimbat la sectia ATI de la primul val al pandemiei in martie 2020. Anul acesta cu corona a adus cu sine o cantitate enorma de experienta si instruire pentru lucratorii sanitari. Toti angajatii sectiei au vaccinare completa si toti cunosc rutinele foarte bine.

– Au existat multe cauze care au facut ca oamenilor sa le fie frica sa lucreze. Asta s-a schimbat odata cu mai multa cunoastere de cand a venit covid-19. Acum avem rutine care functioneaza iar personalul ATI este constient de situatia la care vine la munca, spune Finsand.

In timp ce distantarea de 1 metru a disparut in societate si tot mai putini pacienti sunt internati in spitalele din Norvegia, situatia ramane grava in spital. Pentru ca la fiecare val de infectii, sectia de terapie intensiva simte presiunea saptamani la rand dupa val.

– Al patrulea val ne-a lovit destul de puternic la inceputul lui septembrie. Atunci au inceput sa vine primii nostri pacienti. Oamenii se imbolnavesc la inceput, iar apoi situatia se agraveaza. Pot trece saptamani intre aceste procese, de aceea suntem avertizati de fiecare data, odata cu prezentarea numarului de cazuri de infectare, dar gravitatea formelor de boala apare o saptamana – doua mai tarziu, spune Finsand.

Mai multi nevaccinati

Sjöberg explica faptul ca situatia nu se va schimba, probabil, de-a lungul toamnei si ierni, pentru ca inca sunt persoane nevaccinate.

Privim de la distanta si suntem ingrijorati cum va fi situatia.

Mons Sjöberg, sef de sectie ATI

– In ciuda participarii masive la vaccinare, sunt inca multi care nu sunt vaccinati iar unii vor ajunge sa fie infectati chiar daca sunt vaccinati. Unele dintre aceste persoane vor ajunge sa fie foarte bolnave, spune el.

Finsand da din cap aprobator catre colegul ei si adauga ca pacientii care acum sunt internati la ATI sunt tot mai tineri, de la un val la altul. Asta starneste ingrijorare.

– Acestia sunt pacienti relativ tineri care dezvolta forme grave de boala, spune ea.

Majoritatea celor care sunt internati acum in spital cu cauza principala covid-19, sunt persoane nevaccinate, conform raportului saptamanal pentru saptamana 38 al Institutului de Sanatate Publica FHI.

Un studiu realizat de HFI arata ca riscul de a ajunge internat in spital cu covid-19 este cu 70% mai mic pentru persoanele cu vaccinare partiala si vaccinare completa, in comaparatie cu persoanele nevaccinate.

O lupta indelungata

Inlauntru, in salonul micut, intra mai multi asistenti medicali ATI, un medic si doi fizioterapeuti, cot la cot, si isi indeplinesc sarcinile de munca cu cei trei pacienti bolnavi de covid.

Pacientii sunt intr-un somn adanc si nu este clar cate persoane si cate maini au de-a face cu ei fiecare moment.

Chiar daca pacientii, cel mai probabil, nu pot auzi ceea ce se vorbeste, atat asistentii medicali cat si fizioterapeutii le vorbesc in mod constant.

– Acum te vom ajuta sa stai asezat in pat, spune fizioterapeutul cardio-pulmonar Åse Kristin Waglen, femeii bolnave din salon.

Pacienta tuseste iar Waglen o asigura ca face o treaba buna.

Finsand explica faptul ca asistentii ATI si fizioterapeutii trebuie ca in fiecare zi sa schimbe pozitia pacientilor pe burta, pentru ca pacientii covid se oxigeneaza mai bine cand sunt pe burta.

– Dupa ce ai fost cuplat la ECMO in trei – patru saptamani si nu ai folosit un muschi pentru a respira in tot acel timp, perioada de antrenament muscular devine lunga. Pacientul are nevoie de mult timp pentru a putea sa respire din nou pe cont propriu, si este un efort imens depus atat de catre pacient cat si de catre lucratorii sanitari cand se preconizeaza incheierea tratamentului ECMO. Trebuie sa facem asta treptat, spune Sjöberg.

S-au luat masuri importante pentru a impiedica diseminarea infectiilor.

La capatul coridorului este o zona in care un afis galben cu un triunghi negru avertizeaza despre pericolul de infectare care asteapta dincolo de usa. in coridor sunt mai multe cutii cu echipament de protectie si masti de respiratie cu oxigen pentru angajati.

Zona este izolata si in ce priveste aerul, astfel incat aerul ramane in incapere cand se deschide usa.

In celalat capat al acestei camere izolate a fost montata o ecluza e intrare si iesire, unde lucratorii sanitari se echipeaza si se dezechipeaza de echipamentul de protectie, dupa o ordine prestabilita si concreta a fiecarui obiect din echipamentul de protectie.

Asta este o rutina importanta pentru a impiedica infectarea cu corona printre ceilalti pacienti internati la ATI (care nu sunt infectati cu corona), explica Finsand.

In spatele acelei usi sunt cei mai bolnavi pacienti sau pacientii care pot constitui un pericol de infectare pentru ceilalti.

– Pacientii care au fost foarte bolnavi cu covid, fara alte comorbiditati care impun izolare, putem sa ii scoatem din cohorta si sa ii punem in mediul obisnuit de la ATI la 20 de zile dupa debutul simptomelor, spune Finsand.

In incaperea izolata, asistenta medicala ATI ANita Kildahl este echipata cu un echipament care seamana cu echipamentul astronautilor.

– E destul de greu sa stai cu mastile astea aici inlauntru in fiecare zi, spune Finsand.

De-a lungul a 560 de zile, angajatii au muncit cu mult peste ceea ce este normal.

Spitalul nu mai este acum in stare de alerta, de aceea, responsabilitatea este intru totul pe umerii angajatilor ATI.

In primavara lui 2021, Spitalul Universitar Oslo era la nivel galben de alerta. Din acest motiv activitatea operatiilor chirurgicale a fost redusa cu aproximativ 25 la suta. Mai multi medici si asistenti medicale au fost delegati intern pentru a contribui la supravegherea pacientilor de la sectiile covid.

Acum, aceasta faza s-a incheiat, pentru ca spitalul nu mai este in stare de alerta.

– Inainte, OUS (Spitalul Universitar) era in alerta si atunci au fost generate resurse de la alte spitale si sectii, care ne-au putut sprijini in munca de zi cu zi. In momentul de fata suntem la o stare normala de functionare si nu avem un buffer in afara de personalul propriu, spune Finsand.

Sjöberg explica faptul ca fluxul continuu de pacienti covid a facut, de asemena, ca si concediile de boala printre angajatii personalului ATI din tot spitalul sa creasca la numar.

– Asistentii medicali sunt obositi. Au stat in situatia asta timp de un an si jumatate ca un colectiv. Am avut o perioada in vara cu numeroase absente datorita concediilor medicale si este usor de crezut ca asta se datoreaza extenuarii. Suntem dependenti de turele in plus si orele suplimentare, si exista o presiune continua asupra angajatilor, acestia fiind intrebati daca pot lucra ore suplimentare tot timpul, spune el.

Conform lui Finsan se ajunge la incalcari ale codului Muncii pentru a reusi sa aiba suficiente resurse prin asistentii medicali ATI pentru a putea avea grija de pacienti si de a respecta siguranta pacientilor.

Ei se prezinta la munca, indiferent de conditii

Amandoi sunt ingrijorati de uzura pe care perioada corona o poate produce asistentilor de terapie intensiva. In Norvegia a existat o penurie in legatura cu acest tip de competenta profesionale inca de dinainte de pandemie iar Finsand este ingrijorata de a nu pierde mai multi asistenti medicale in viitor.

– Personalul meu a depus un efort enorm de-a lungul intregii pandemii. Au lucrat extrem de multe ore suplimentare si au facut munca in plus pentru a mentine sectiile in activitate, si de aceea, multi sunt ingrijorati de redeschiderea societatii si ce fel de provocari va aduce cu sine pentru noi in urmatoarele saptamani, spune ea.

In toate cele 560 de zile, toti angajatii au lucrat cu mult mai mult decat ceea ce era programul normal de lucru.

Multi angajati vin la munca indiferent de contii. Toti au facut tot ce era posibil, din plin, de-a lungul pandemiei.

Marianne Moland-Wulff, asistenta medicala ATI

Incet incet dispar reguluile de prevenire a infectiilor in spital iar restrictiile de vizite si cortul de la intrare a fost dat jos la 1. octombrie.

Pentru angajtii sectiei ATI, de la etajul al treilea de la Rikshospitale, nu este pusa o data pentru cand ultimul pacient corona va putea pleca acasa.

– Cred ca multi simt ca se afla intr-o stare constanta de alerta. Nu stim cat va dura si nu stim cand apare o necesitate. Nu stii niciodata cand poti ajunge sa treci prin asta si multi simt ca niciodata nu pot fi liberi cu adevarat,cand pleaca acasa de la munca, spune Sjöberg.

Reportaj realizat de Dagbladet.no