Expertii se asteapta ca joi, dobanda de referinta sa fie din nou majorata, de data aceasta dublu.

Cand inflatia a luat locul pandemiei anterior, in cursul acestui an, si dobanda de referinta pentru imprumuturi si-a modificat traiectoria. Dupa ce a fost la 0,0% din mai 2020, Banca Norvegiei a majorat dobanda pentru prima data in luna septembrie anul trecut, cu un sfert de procent. De atunci, dobanda a mai fost dublata odata in decembrie, pentru ca apoi, in luna martie sa mai creasca cu 0,25%.
Apoi a venit o dublare in iunie, iar acum dobanda de referinta este la 1,25%. Joi, Banca Norvegiei are no noua sedinta pentru stabilirea dobanzii de referinta, iar mai multi economisti preziceau inca de la inceputul lunii iulie o majorare dubla a dobanzii.
– Este greu sa nimeresti, dar nu as fi deloc surprins daca dobanda va fi majorata cu 0,5%. Oricum, va fi interesant de vazut, spune economistul in materie de consum de la Nordea, Derya Incerdursun, in dialog cu Børsen.
Creste peste tot
In cazul in care dobanda de referinta va fi, incepand de joi, de 1,75%, acest nivel va fi cel mai mare din februarie 2012 pana acum. In timpul crizei financiare din 2008, realitatea a fost, insa, cu totul alta. Datorita creturilor majorate ale alimentelor, carburantilor si a energiei electrice, situatia va fi de aceasta data dificila pentru multi in perioada care vine, crede ea.
– Situatia va fi mai grea pentru foarte multi, pentru ca nu doar dobanda creste. Multi au avut in vedere acest lucru, si esti pregatit ca pot aparea majorari, atunci cand obtii un imprumut. Exista insa o serie de gospodarii cu venituri mici care vor simti asta mult mai puternic. Apoi mai exista o grupa noua, gospodariile cu venituri normale, care nu au fost ingrijorate de situatia financiara pana acum.

Incerdursun crede ca foarte multi var trebui sa isi reduca consumul de-acum inainte, pentru a se adapta la o noua situatie economica.
– Locuim intr-una din cele mai bogate tari, si am avut si avem o bunastare mare in comparatie cu alte tari din lume. Acum insa, trebuie sa lasam acest aspect deoparte, pentru o clipa. Nu vor mai fi atat de multe vizite la cafenele sau restaurante, poate va trebui sa reducem din viata sociala si sa ne adaptam stilul de viata, spune ea.
Oamenii vor trebui, probabil, sa mai stranga din dinti pana in 2023, crede economista, care se asteapta ca atat preturile mari ale energiei electrice, cat si cele ale alimentelor si carburantilor se vor dezvolta mai departe si in prima jumatate a noului an. Incerdursun spune insa, ca cele mai multe gospodarii vor trece cu bine prin aceasta situatie si ca ea crede ca preturile se vor stabiliza.
– In plus, Banca Norvegiei se asteapta ca piata muncii sa ramana puternica si ca salariile sa creasca in continuare, mai adauga ea.
Presiune mai puternica a inflatiei
Economist sef la DNB Markets, Kjersti Haugland, crede de asemenea ca Banca Norvegiei va majora dobanda cu o jumatate de procent.
– Intr-un asemenea caz, ar fi in contrast cu ceea ce au semnalizat in iunie, la rascrucea anterioara de drumuri. Atunci au spis ca urmatoarea majorare va fi, cel mai probabil, de un sfert de procent (0,25%), spune ea in dialog cu Børsen si adauga:
– Asta era in cazul in care lucrurile ar fi mers asa cum si-au inchipuit atunci. Dar presiunea inflatiei pare acum sa fie mai puternica decat au luat ei atunci in calcul.
Economistul sef arata ca statistica prezinta o presiune puternica, in crestere, asupra preturilor si ca piata muncii a fost mai stransa decat era de asteptat.
– Cu o piata a muncii mai stransa si cu un somaj redus, este probabil ca cresterea preturilor sa se regaseasca in salarii si atunci inflatia se va stabiliza la un nivel ridicat pentru o perioada mai lunga de timp. De aceea credem ca majorarea dobanzii de referinta se va face mai repede decat ceea ce preconiza Banca Norvegiei la sedinta anterioara, spune ea.
Economista Incerdursun ne asigura, insa, ca suma lunara de plata pentru cei care au imprumuturi ipotecare cu anuitate (annuitetslån) nu va creste atat de mult cum se tem multi. Ea explica faptul ca suma de plata la termen este relativ constanta si ca o majorare a dobanzii de referinta inseamna ca din suma de plata la termen partea de dobanda creste in timp ce partea de rata (avdrag) scade.
– Suma de plata la termen nu se modifica echivalent cu modificarile dobanzii de referinta, ci va contine o deplasare intre dobanda lunara si rata lunara, ceea ce face, de exemplu, ca durata de plata a imprumutului sa se prelungeasca.
Ea da drept exemplu un imprumut ipotecar de 3 milioane de coroane cu o dobanda de 2,5%. In cazul in care dobanda creste cu 0,5 %, suma lunara de plata a imprumutului va creste cu 800 de cororane. In cazul in care suma lunara de plata ar fi crescut echivalent cu modificarile dobanzii, majorarea ar fi insemnat 1250 de coroane.
sursa: BØRSEN (Børsen.dagbladet.no)

Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator