– Aici este ceva in neregula, spune Bjørn Gimming, liderul Asociatiei Fermierilor, despre preturile mari ale alimentelor. Fermierii vor ca guvernul sa intervina.
– Noi suntem transparenti in legatura cu ceea ce primesc fermierii, dar dupa ce produsele pleaca de la noi, totul devine mult mai inchis, spune liderul Asociatiei Fermierilor din Norvegia, Bjørn Gimming.
Preturile alimentelor au explodat in ultimul an. Cresterea preturilor este cea mai mare din ultimii 40 de ani.
Diferenta dintre ceea ce primeste un fermier pentru produsul sau si pretul final din magazin este mare.
Fermierii din Rogaland au primit saptamana aceasta 5,13 coroane pentru un kilogram de cartofi, in Oslo au primit 5,10 coroane. Pretul la kilogram pentru cartofii norvegieni vrac a fost de 18.90 coroane la Matkroken in centrul orasului Oslo vineri.
Deci pretul la kilogram al cartofilor a devenit de aproape patru ori mai mare pe drum, de la fermier pana in magazin.
– Greu de inteles
Pentru lapte, fermierul a primit 5,08 coroane /litru. La Coop Prix un litru de lapte Tine Lettmelk costa vineri 20,50 coroane.
Liderul Asociatiei Fermierilor considera ca preturile impuse de retelele de magazine alimentare nu au nicio noima.
– Este greu de inteles de ce pretul pentru alimente este asa cum este. Ceva nu este in regula aici, spune Gimming.
– Care sunt consecintele secretizarii?
– Poate da nastere unui proces nesanatos pentru ceea se afla la baza lantului valoric. Trebuie sa existe un echilibru.
Acum, Asociatia Fermierilor cere guvernului sa ia masuri privind preturile in comertul cu alimente. Fermierii cred ca guvernul ar trebui:
- sa ceara ca industria comertului alimentar sa motiveze diferentele mari de marja, adica diferenta dintre pretul de cumparare si pretul de vanzare din magazin
- sa ceara o mai mare transparenta in ce priveste asa-numitele acorduri de exclusivitate, adica acele acorduri de exclusivitate intre furnizori si lantul de produse alimentare cu privire la livrarea unor produse specifice
- sa ofere mai multe resurse Autoritatii Norvegiene pentru Siguranta Alimentara, astfel incat aceasta sa se poata implica mult mai mult si sa poata cartografia preturile de achizitie si vanzare
– Este vorba si de a obtine conditii mai bune pentru fermieri?
– Fermierul si consumatorul au interese asemanatoare in acest caz. Ambii sunt interesati de un pret rezonabil si corect.
Gimming considera ca consumatorii au putine optiuni si putina putere.
– Pentru un consumator este imposibil sa aiba influenta asupra acestui lant valoric. Aici, autoritatile trebuie sa intervina si sa reglementeze.
Guvernul a promis o mai mare transparenta
In „platforma de la Hurdal” (platforma de guvernare – nota trad.), guvernul afirma ca „exista o concentrare prea mare ar puterii in comertul cu produse alimentare” si ca acest lucru ii afecteaza pe consumatori.
Platforma precizeaza ca guvernul doreste „sa asigure un echilibru mai bun al puterii in lantul valoric alimentar printr-o mai buna supraveghere, o mai mare transparenta si o distributie mai echitabila a valorilo de-a lungul lantului”.
– Cresterea semnificativa a preturilor, pe care o inregistram acum la alimente, arata ca o concurenta sanatoasa la toate nivelurile in industria alimentara este mai importanta ca niciodata. Cresterea preturilor la materiile prime, energie, transport maritim si alte aspecte pot explica o mare parte din cresterea preturilor de acum, spune ministrul industriei, Jan Christian Vestre si adauga:
– Cred ca ar fi deosebit de regretabil daca lanturile de produse alimentare sau alti parteneri din industria alimentara ar profita de cresterea puternica a preturilor pentru a-si majora profiturile in detrimentul consumatorilor.
– Este loc pentru mai multa transparenta
Ingvill Størksen, director pentru politici si relatii guvernamentale in cadrul Coop, scrie intr-un e-mail adresat VG ca Autoritatea de Concurenta este libera sa reactioneze daca considera ca secretizarea este prea mare. Ea subliniaza ca Coop este tranparent cu privire la marjele cu care opereaza.
– Am incurajat autoritatile sa realizeze un studiu de marja, tocmai pentru a dezvalui unde dispar cele mai mari parti ale tortului. Pentru ca, in orice caz, nu apar la Coop, spuen Størksen si mai adauga:
– Dorim, evident ca fermierii sa fie bine platiti pentru produsele lor. Apoi, va fi intotdeauna necesar pentru a crea concurenta, ceea ce este in interesul consumatorului, ca o parte din carti sa nu fie deavaluite, din considerente de concurenta. Dar da, credem ca exista loc pentru mai multa transparenta.
Info:
CUM SE STABILESC PRETURILE LA ALIMENTE?
Deși prețurile sunt învăluite în secret, știm puțin despre cum este stabilit:
- Producția: Rezultatul negocierilor determină prețul pe care fermierul îl va primi pentru materiile sale prime, în plus față de subventia pe care o primește de la stat. Negocierea din acest an a înregistrat un record și a totalizat 10,15 miliarde coroane.
- Furnizor: Furnizorii vând produsul finit lanțurilor de supermarketuri. În fiecare an ei negociază prețurile la alimente, iar furnizorii pot ajusta prețul de două ori pe an. Se întâmplă pe 1 februarie și 1 iulie și, prin urmare, prețurile alimentelor tind adesea să crească în aceste două luni.
- Magazin: Lanțurile sunt cele care determină în cele din urmă prețul în magazine. Ei înșiși justifică prețul invocand situația concurențială.
Aici puteți verifica creșterea prețului la bunurile dvs.
Compania Norgesgruppen: – Rentabilitatea scade
Toate cele trei lanturi de supermarketuri: Norgesgruppen, Rema 1000 si Coop spun ca cresterile mari ale costurilor sunt motivul pentru cresterea pretuilor acum.
– Rentabilitatea in cadrul Norgesgruppen scade anul acesta. Principalul motiv pentru profitabilitatea scazuta si profiturile reduse sunt costurile care cresc brusc, scrie Bård Gultvedt intr-un e-mail adresat VG.
El este director pentru politici de afaceri si relatii guvernamentale la Norgesgruppen, companie care detine lanturile alimentare precum Kiwi, Meny si Joker.
– Este interzis sa vorbim desre ceea ce este sensibil din punct de veder competitiv, cum ar fi acordurile si preturile viitoare. Autoritatea de Concurenta are acces depli la toate verigile din lantul valoric si poate verifica in orice moment daca totul merge asa cum trebuie, spune directorul in materie de achizitii Lina Aarnes din cadrul Rema 1000.
– Marjele noastre au fost fixate la 3-4 % de cand am inceput in anul 1979, adauga ea.
Directorul Autoritatii de Concurenta: Ingrijorat pentru preturile coordonate
– Legea concurentei comerciale nu impiedica divulgarea preturilor. Noi suntem critici la smenalarea preturilor viitoare, spune directorul Autoritatii de Concurenta, Tina Søreide, si explica mai departe:
– In cazul in care tu ai patru agenti intr-o industrie, este riscant pentru unul din ei sa ridice preturile de unul singur pentru ca consumatorii vor alege furnizori care au preturi mai mici, dar daca agentii isi semnalizeaza unii altora ca vor majora preturile, atunci consumatorul nu are alte optinuni, ridicarea pretului devenind „sigura” pentru acei agenti.
– Atunci ai o coordonare in vederea cresterii preturilor, iar o asemenea situatie ne preocupa.
– Stiti daca asa ceva se intampla acum?
– Nu putem sustine ca asa ceva se intampla acum, dar avem motive sa fim atenti tocmai la acest aspect acum, spune ea facand referire la vremurile de criza in care ne aflam.
– Ne gandim ca in perioade de criza este extrem de important sa protejezi concurenta, spune Søreide.
Ea spune ca perioada de criza poate face ca multi sa doreasca sa majoreze preturile pentru a gasi remediu in situatia dificila. Søreide are un mesaj clar catre industriile care gandesc astfel:
– Nu exploatati criza petnru a majora preturile.
sursa: vg.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
