Nota: articol tradus din limba engleza – publicat pe site-ul The Conversation sub titlul „Fake viral footage is spreading alongside the real horror in Ukraine. Here are 5 ways to spot it” si re-publicat pe site-ul canalului PBS cu titlul „How to spot fake or misleading footage on social media claiming to be from the Ukraine war” (accesat la 15.03.2022, 21.00)
Pe fondul imaginilor alarmante ale invaziei Ucrainei de catre Rusia in ultimele zile, milioane de oameni au vazut si informatii inselatoare, manipulate sau false despre conflict pe platformele de socializare precum Facebook, Twitter, TikTok si Telegram.
Un exemplu este acest videoclip cu avioane militare postat pe TikTok, care este, de fapt, un film istoric, dar subtitrat ca un videoclip live al situatiei din Ucraina.
Imaginile, din cauza potentialului lor persuasiv si a naturii lor de a atrage atentia sunt o alegere deosebit de puternica pentru cei care cauta sa induca in eroare. Acolo unde crearea, editarea sau partajarea continutului vizual neautentic nu este satira sau arta, este de obicei motivata politic sau economic.
Campaniile de dezinformare urmaresc sa distraga atentia, sa confunde, sa manipuleze si sa semene diviziune, discordie si incertitudine in comunitatile sociale. Aceasta este o strategie comuna pentru natiunile extrem de polarizate, unde inegalitatile socio-economice, lipsa drepturilor de autor si propaganda sunt predominante.
Cum este creat si raspandit acest continut fals, ce se face pentru a-l discredita si cum va puteti asigura cu nu va veti lasa indusi in eroare?
Care sunt cele mai comune tehnici de falsificare a continutului?
Utilizarea unei fotografi sau a unui videoclip existent si sustinerea ca provine dintr-un moment sau loc diferit este una din cele mai comune forme de dezinformare in acest context. Acest lucru nu necesita un soft special sau abilitati tehnice – doar simpla dorinta de a incarca un videoclip vechi al unui atac cu racheta sau o alta imagine de arestare si de a descrie materialul ca fiind imagini noi.
O alta optiune low-tech (cu minim necesar de tehnica) este punerea in scena sau prezentarea unor actiuni sau evenimente pentru ca apoi acestea sa fie prezentate ca o realitate. Acesta a fost cazul vehiculelor distruse despre care Rusia a pretins ca au fost bombardate de Ucraina.
Utilizarea unui anumit obiectiv sau a unui anumit unghi din care se filmeaza/fotografiaza poate schimba, de asemenea, modul in care arata situatia si poate fi folosita pentru a insela. O fotografie a unor oameni inghesuiti unii in altii poate face dificil de evaluat cati erau in realitate in multimea respectiva, in comparatie cu o fotagrafie aeriana.
Mergand mai departe, Photoshop sau alte softuri echivalente, pot fi folosite pentru a adauga sau elimna persoane sau obiecte dintr-o scena sau pentru a decupa elemente dintr-o fotografie. Un exemplu de adaugare de obiecte este fotografia de mai jos, care pretinde sa arate utilaje de constructii in apropierea unei gradinite din Estul Ucrainei. Textul satiric care insoteste imaginea glumeste despre „calibrul utilajelor de constructii” – autorul sugerand ca raportele de avarie a cladirilor din ordonanta militara sunt exagerate sau neadevarate.
O inspectie atenta arata ca aceasta imagine a fost modificata digital pentru a include utilajul. Acest tweet ar putea fi vazut ca o incercare de a minimiza aploarea pagubelor rezultate in urma unui atac cu rachete sustinut de Rusia si, intr-un context mai larg, de a crea confuzie si indoiala cu privire la veridicitatea altor imagini care ies din zona de conflict.
O inspecție atentă arată că această imagine a fost modificată digital pentru a include mașinile. Acest tweet ar putea fi văzut ca o încercare de a minimiza amploarea pagubelor rezultate în urma unui atac cu rachete susținut de Rusia și, într-un context mai larg, de a crea confuzie și îndoială cu privire la veridicitatea altor imagini care ies din zona de conflict.
Ce se face in privinta asta?
Organizatii europene precum Bellingcat, au inceput sa intocmeasca liste cu afirmatii dubioase din retelele sociale despre conflictul Rusia – Ucraina si sa le dezminta acolo unde este necesar.
Jurnalistii si fact-checker-ii (verificatori de fapte) lucreaza, de asemenea, pentru a verifica continutul si a creste gradul de constientizare a falsurilor cunoscute. Marile institutii de stiri, bine dotate cu resurse, cum ar fi BBC, dezvaluie si ele dezinformarile.
Platgformele de mediilor de socializare au adaugat noi etichete pentru a identifica organizatiile media de stat sau pentru a oferi mai multe informatii de fond despre sursele sau persoanel din retelele pe care le accesati, care au impartasit o anumita poveste.
De asemenea, si-au modificat algoritmii pentru a schimba continutul amplificat si au angajat personal pentru a identifica si semnala continutul inselator. Platformele lucreaza, de asemenea, in culise pentru a detecta si partaja public informatii despre operatiunile de informare legate de stat.
Ce pot face EU in privinta asta?
Puteti incerca sa verificati imaginile pe cont propriu, mai degraba sa le luati la valoarea nominala. Un articol pe care l-am scris la sfarsitul anului trecut pentru Australian Associated Press explica procesul de verificare a faptelor in fiecare etapa: crearea, editarea si distribuirea imaginii.
Iata cinci pasi simpli pe care ii poti urma:
1.Examineaza datele „meta”
Aceasta postare pe aplicatia Telegram sustine ca sabotorii vorbitori de limba poloneza au atacat o instalatie de canalizare in incercarea de a plasa un rezervor de clor petnru un atac „sub steag fals„.
Dar metadatele videoclipului – detaliile despre cum si cand a fost creat videoclipul – arata ca a fost filmat cu cateva zile inainte de presupusa data a incidentului.
Pentru a verifica personal metadatele unui videoclip sau ale unei imagini, puteti descarca fisierul si puteti utiliza softuri precum Adobe Photoshop sau Bridge pentru a-l examina. Exista, de asemenea, vizualizatoare de metadate online, care va permit sa verificati folosind link-ul de web al imaginii (adresa acesteia).
Un obstacol in calea acestei abordari este faptul ca platformele de social media, cum ar fi Twitter sau Facebook, deseori dezactiveaza metadatele din fotografii si videoclipuri atunci cand sunt incarcate pe site-urile lor. In aceste conditii puteti incerca sa solicitati fisierul original sau sa consultati site-uri web de verificare a faptelor pentru a vedea daca au verificat sau dezmintit deja materialul in cauza.
2.Consulta o resursa de verificare a faptelor
Organizatii precum Australian Associated Press, RMIT/ABC, Agence France-Presse (AFP) si Bellingcat, mentin liste de verificari ale faptelor efectuate de echipele lor.
AFP a dezmintit deja un videoclip care pretinde ca arata o explozie din conflictul actual din Ucraina ca fiind de la dezastrul portului din Beirut in 2020.
3.Cauta mai larg
Daca continutul vechi a fost reciclat si reutilizat, este posibil sa gasesti aceleasi inregistrari folosite in alta parte. Puteti folosi Google Images sau TinEye pentru a efectua o „cautare inversa” a unei imagini si pentru a vedea unde mai apare online.
Dar retine ca modificarile simple, cum ar fi inversarea orientarii stanga-dreapta a unei imagini, pot pacali motoarele de cautare si le pot face sa creada ca imaginea inversata este noua.
4.Cauta neconcordante
Pretinsa ora din zi se potriveste cu directia lumini la care te-ai astepta la acea ora, de exemplu? Ceasurile vizibile in imagine arata o ora care corespunde cu cronologia revendicata?
De asemenea, poti sa compari alte date, cum ar fi programele politicienilor sau observarile verificate, viziunea Google Earth sau imaginile Google Maps, pentru a incerca sa triangulezi afirmatiile si pentru a vedea daca detaliile sunt concordante.
5.Pune-ti cateva intrebari simple
Stii unde, cand si de ce a fost facuta fotografia sau videoclipul?
Stii cine a facut-o si daca ceea la ce te uiti este versiunea originala?
Utilizarea unor instrumente online precum InVID sau Forensically, poate ajuta la raspunsuri la unele dintre aceste intrebari.
Poti de asemenea sa verifici aceasta lista de 20 de intrebari pe care le poti pune petnru a intergoa filmarile de pe retelele sociale cu nivelul potrivit de scepticism sanatos.
In cele din urma, daca ai indoieli, nu impartasi sau repeta afirmatiile care nu au fost publicate de o sursa de renume, cum ar fi o organizatie internationala de stiri.
Ia in considerare utilizarea unora dintre aceste principiii atunci cand decizi in care surse sa ai incredere.
Procedand astfel, vei putea limita influenta dezinformarii si vei putea ajuta la clarificarea situatiei reale din Ucraina.
sursa: theconversation.com
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
