Știri

Kristin a descoperit cazul de infectare cu coronavirus intr-un mod cu totul special: – Se auzea ca un velcro

Scris de Daniel Solheim

In 9. martie 2020 a fost identificat primul caz de infectare cu virusul corona la Spitalu Universitar Haukeland. Nu cu o proba prelevata din nas ci cu un stetoscop.

– N-am sa uit niciodata ziua aceea, spune medicul-sef si cercetatorul Kristin Mohn de la Spitalulu Universitar Haukeland.

ERFARINGER: Overlege og forsker Kristin Mohn var den første som oppdaget en koronapasient på Haukeland sykehus.
Medic sef si cercetator Kristin Mohn a fost primul medic care a identificat un pacient corona la Spitalul Haukeland, in Bergen.

Ea este una din cei multi care au stat in linia I-a a frontului si a luat in primire pacienti de cand a ajuns pandemia si in Norvegia, in iarna anului 2020.

9. martie era de serviciu intr-o tura agitata si a intrat seara intr-un salon pentru a saluta un nou pacient.

Masca de protectie si halatul era singurul echipament de protectie cu care era imbracata. Mai mult nu avea nevoie, deoarece pacientii suspecti de covid-19 erau plasati pe alta sectie.

– M-am uitat la pacient si m-am mirat de rezultatele analizelor, care nu erau normale. In momentul in care am pus stetoscopul pe spatele pacientului pentru a-i asculta plamanii, am auzit niste sunete foarte ciudate, spune Mohn.

LYTTET: Pasienten Mohn undersøkte hadde ennå ikke fått påvist Covid-19, men hun hørte likevel tydelig at pasienten hadde spesielle symptom.
Pacientul pe care il examinase Mohn nu fusese inca depistat cu covid-19, dar ea a auzit clar ca pacientul avea niste simptome deosebite
– A trebuit sa apasam butonul mare de alarma

Sunetele pe care l-a auzit cand pacientul respira, erau cu totul deosebite de ceea ce auzi in cazul unei pneumonii, a unei insuficiente cardiace sau a altor stari de boala.

– Era un sunet foarte uscat, si se auzea aproape la fel ca un velcro. Cand l-am auzit prima data, m-am gandit „aoleu, aici am primul pacient cu covid-19”, spune Mohn.

– Stii din ce cauza provoaca virusul un sunet atat de special?

– O intrebare buna. Pneumonia cauzata nu provoaca, de cele mai multe ori, sunete umede, asa cum se intampla in cazul bacteriilor. Pacientii a caror situatie se inrautateste pe parcurs si ajung la terapie intensiva au o reactie imunologica de inflamare a plamanilor care face ca acestia sa cedeze.

– Nu stim suficient de mult despre sursa acestui sunet specific, dar reactia de inflamare este o parte din ea. Sunetul este foarte diferit.

Acolo, in acel moment, nu a fost prea ingrijorata ca s-ar fi putut infecta. Ea se simtea destul de in siguranta, iar pacientul era singur in salon.

Cu toate acestea, medicul sef descrie situatia ca fiind foarte speciala in momentul in care a descoperit primul pacient cu corona in spital.

– A trebuit sa ii spun pacientului, in acea seara, ce credeam eu. Nu primisem rezultatul testelor la acel moment, dar diagnosticul de Covid-19 a fost confirmat ulterior. Atunci a trebuit sa apasam butonul mare de alarma si sa ne ocupam de situatie, spune ea. A fost o munca de echipa buna, cu toti cei care au fost la munca in seara aceea si in noaptea care a urmat.

HAUKELAND: Fagmiljøet ved sykehuset i Bergen forteller at de fikk utfordringer med å skalere opp kapasiteten på utstyr og personell da frykten for Covid-bølgen tok til i starten av pandemien.
Haukeland: Mediul de specialitate de la spitalul din Bergen ne spune ca au intalnit provocari in majorarea capacitatii atat in ce priveste echipamentele cat si personalul, atunci cand teama de valul Covid a inceput sa ia amploare, la inceputul pandemiei.
Un timp solicitant

Miercuri, 26. februarie a fost descoperit primul caz de Covid-19 in Norvegia, mai exact in Tromsø, cand un pasager al unei curse aeriene a adus cu el virusul din China.

Aproximativ o saptamana si jumatate mai tarziu a fost descoperit cazul la spitalul Haukeland iar Mohn spune ca timpul care a urmat a fost foarte solicitant, atat pentru pacienti cat si pentru personalul medico-sanitar.

– A fost un timp nesigur, in care pacientii simteau neliniste si teama cand li s-a spus ca aveau aceasta noua boala.

Pentru personalul medico-sanitar si pentru conducerea spitalului, pandemia a fost cu totul deosebita fata de experientele anterioare.

– A lucra intr-o situatie in care absolut toti factorii ecuatiei erau necunoscutii si in care harta dupa care te orientezi nu corespunde cu terenul in care te deplasezi, a fost solicitant. Acesti pacienti s-au dovedit a avea nevoie de mult mai multa monitorizare decat ne inchipuiam la inceput. Am simtit gravitatea situatiei. Cu toate acestea, moralul de munca a fost fantastic si a existat o vointa extraordinara din partea personalului, tot timpul, spune ea.

FØRSTE TILFELLE: Bent Høie møtte pressen 26. februar 2020 etter at det er påvist covid-19 i Norge.
Foto: Terje Bendiksby / NTB
Primul caz: Bent Høie s-a intalnit cu presa in 26. februarie 2020, dupa ce fusese depistat primul caz de covid-19 in Norvegia

Lumina la capatul tunelului

Vineri, ministrul sanatatii, Bent Høie, a vizitat spitalul Universitar Haukeland pentru a primi feedback-uri din partea mediului de specialitate in legatura cu modul in care a fost gestionata pandemia.

O serie de lideri ale diverselor sectii au discutat deschis despre cat de extrem a fost acest an si despre cele mai importante experiente acumulate.

– La inceput a fost extrem de solicitant. Nu aveam o stare de alerta suficient de buna pentru o pandemie, nici pe partea de echipament nici pe partea locatiilor cararora le lipseau ecluzele sau alte posibilitati. In plus, partea legata de personalul medico-sanitar a fost solicitanta, spune Stig Gjerde, seful sectiei ATI.

Cu toate acestea, in ciuda a 1300 – 1700 de cazuri noi de infectare pe zi si a 104 pacienti corona internati in spitalele norvegiene, mediul medical de specialitate vede lumina la capatul tunelului.

– Da, vedem asta, in orice caz, la clinica. Nu am avut pacienti Covid la ATI in timpul verii, acum avem unul. Chiar daca numarul infectarilor este mai mare ca oricand, acesta nu se reflecta si in numarul internarilor la noi, spune Gjerde.

INTENSIVEN: Overlege og leder av intensivavdelingen, Stig Gjerde, sier han er glad for at de ikke fikk de samme kapasitetsproblemene som man har sett i andre land.
ATI: Medic sef si seful sectiei ATI, Stig Gjerde, spune ca este bucuros ca nu au existat aceleasi probleme de capacitate precum in alte tari
– Urmatoarea pandemie

Ministrul sanatatii spune ca este profund impresionat de munca depusa se sistemul de sanatate si de acceptul populatiei fata de masurile de preventie.

El este, insa, foarte clar ca cel ma important lucru pe care il putem face acum este sa invatam din experientele acumulate in ultimul an si jumatate.

– Astfel putem fi pregatiti pentru urmatoarea pandemie, pentru ca si in viitor vor mai putea fi pandemii. De aceea este extrem de important ca sa facem parte dintr-o colaborare mutuala prin UE, pentru ca Norvegia nu ar fi in stare sa gestioneze o astfel de situatie singura, spune el.

Ministrul sanatatii se bucura de faptul ca vaccinurile par sa aiba efectul scontat, si spune ca viata normala este la indemana.

– Noi vom continua sa traim cu acest virus mai departe, dar cand o suficient de mare parte din populatie va avea vaccinarea completa, vom putea, din nou, sa ne traim vietile intr-un mod normal. Totusi, va trebui sa ramanem in alerta din cauza noilor mutatii si modificari, spune el.

FAGMILJØ: Helseminister Bent Høie møtte flere avdelingsledere ved Haukeland Universitetssjukehus fredag. Der fikk han høre hvordan det har vært å stå ved frontlinjene det siste halvannet året.
Mediul de specialitate: Ministrul sanatatii Bent Høie a intalnit mai multi sefi de sectii de la spitalul universitar Haukeland, vineri. Acolo a auzit despre experienta de a fi in prima linie a bataliei in ultimul an si jumatate.
Cercetare intensa

Conform medicului Mohn, mediul de specialitate din spital si din universitate a muncit din greu pentru a face o munca de cercetare in acelasi timp in care au tratat si pacienti.

Impreuna cu vaccinurile, cercetarea este cheia pentru a dezvalui misterul „long-covid”.

– Ne uitam atat la situatia pacientilor bolnavi care au fost internati dar si la persoanele vaccinate. Atat lucratorii medico-sanitari dar si pacientii, varstnicii si chiar si cei care nu au fost internati. Ne uitam la modul in care reactioneaza sistemul imunitar si cum este acum situatia celor care au avut probleme de lunga durata.

Intrebarea de actualitate este ce se intampla cu copiii nevaccinati, ce probleme de sanatate vor putea avea acum cand societatea se redeschide.

Pana acum, au fost vaccinati copii cu varste peste 12 ani, iar in alte tari a fost observat faptul ca si copii mai mici pot avea probleme in urma Covid-19.

– S-a spus ca copiii nu se imbolnavesc atat de grav, dar se compara doar cu timpul in care copiii au fost sub restrictii severe. Acum, cand redeschidem societate, va fi interesant de vazut daca situatia va fi la fel. Nu stim, deocamdata, suficient de multe despre asta, spune medicul-sef.

sursa: TV2.no

Despre autor

Daniel Solheim

Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator

Lasă un comentariu