Imprevizibil, autoritar, dur dar si popular sunt atribute des folosite pentru a il descrie pe presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Multi au fost surprinsi cand presedintele, in mod neasteptat, a dat dureri de cap NATO prin a spune ca nu doreste ca Suedia si Finlanda sa devina state membre ale aliantei.
Afirmatia nu a venit, insa, ca o surpriza pentru cei care cunosc bine Turcia si pe presedintele acesteia, Erdogan.
– Am asteptat asa ceva
Nilas Johnsen a locuit in Turcia timp de trei ani si a fost, printre altele, si jurnalist VG in Orientul Mijlociu. El a scris si o carte: „Erdogan: Noul Sultan al Turciei”.
– Inca de la inceputul razboiului din Ucraina am asteptat o afirmatie din partea lui Erdogan care sa poata fi perceputa ca o sustinere la adresa lui regimului Putin, dar camuflata ca agenda proprie a Turciei, spune Johnsen in dialog cu TV2.
Erdogan si Putin au fost pe parti diferite in timpul razboiului civil din Siria, dar in ultimii ani sau impacat.
– In ultimii cinci ani au creat legaturi stranse prin achizitii de gaze si arme. In timpul vizitelor oficiale de stat, s-au prezentat aproape a fi prieteni, spune Johnsen.
– Eu cred, insa ca nu sustinerea in ascuns a lui Putin este motivul principal datorita caruia Erdogan a facut astfel de afirmatii, dar este un bonus pentru el, crede Johnsen.
– Care este motivul principal al acestor afirmatii?
– Motivul principal este ca Erdogan crede ca asta il va face sa para un lider mai puternic care isi permite un conflict cu Vestul, fapt care da bine intre alegatorii lui, explica Johnsen.
Alegeri prezidentiale la anul
In 2023 se vor tine alegeri si de aceea este extrem de important pentru Erdogan sa apara ca un lider puternic in fata propriului popor. Crearea unui conflict fata de NATO poate contribui la acoperirea crizei economice din tara.
– Este asta o strategie politica intalnita la el si anterior?
– S-au vazut mai multe exemple asemanatoare. In Europa a fost un referendum controversat in 2017 inainte de alageri, este cel mai cunoscut caz. Atunci Erdogan a creat un conflict masiv intre Turcia si Olanda pentru ca politicienii turci nu au avut voie sa tina campanie electorala in cele doua tari inainte de referendum.
– Erdogan a castigat atunci o buna parte din voturi, crede Johnsen.
Einar Wigen, lector universitar in studiul Turciei la Universitatea din Oslo, crede de asemenea ca afirmatiile lui Erdogan au de-a face cu interesele politice interne.
Conform lui, presedintele are nevoie sa para ca fiind altceva decat un baiat de mingi al SUA si aliatilor din NATO.
– Pentru Erdogan este vorba, absolut, de un joc politic. El incearca sa exploateze cele mai multe situatii in scopuri proprii. Politica sa este intrumentala si are un scop pe care doreste sa-l atinga, spune Wigen in dialog cu TV2.
– El stie ca astfel de afirmatii va enerva multi dintre aliati, dar posibilitatea obtinerii unui castig politic pentru sine, pe termen scurt si mediu este prea tentanta, mai adauga el.
– Oportunist si pragmatic
Johnsen il descrie pe Erdogan ca fiind si oportunist si pragmatic.
– El este un oportunist care se foloseste de orice posibilitate pentru a-si promova agenda proprie si cea a Turciei. Aici a obtinut un mijloc de presiune impotriva NATO si il foloseste la valoarea maxima, spune Johnsen.
El explica mai departe ca Erdogan este uneori dur, apoi vine ministerul de externe dupa el si negociaza o solutie. Astfel, Erdogan poate incasa o victorie partiala.
Acest model il vedem acum in situatia creata in NATO. Erdogan spune ca el nu va accepta aderarea Suediei si Finlandei in NATO, in timp ce propriul sau ministru de externe nu este atat de categoric.
Aceasta este o posibilitiate unica pentru Turcia de a pune presiune pe tarile vestice in special in ce priveste doua chestiuni: PKK si achizitia de arme.
PKK si conditiile legate de armament
Pentru a accepta o cerere de aderare din partea Suediei, Turcia cere ca Suedia sa rupa orice legatura cu PKK si cu alte organizatii kurde.
– Exista o perceptie in aparatul de stat turc ca Suedia si Finlanda – si in oarecare masura si Norvegia – permit organizatiilor kurde sa intreprinda activitati politice in aceste tari. Din punctul de vedere al autoritatilor turce, acest lucru este perceput ca o sustinere a organizatiei PKK care are un statut terorist, spune Johnsen.
Turcia a cerut ca 30 de persoane, caracterizate de presedinte drept teroristi, sa fie extradate in Turcia. Este vorba de persoane care ar avea legaturi cu PKK si cu miscarea Gülen, care este acuzata a fi organizat tentativa de lovitura de stat din 2016.
Johnsen nu crede ca Erdogan se asteapta sa primeasca acceptul unor asemenea cereri de extradare, pentru ca Turcia a incercat acest lucru de mai multe ori fara succes.
Vrea arme
O alta conditie este anularea interdictiei exportului de arme catre Turcia.
– Este, de asemenea, important pentru Turcia sa obtina din partea Suediei ridicarea embargoului impus unilateral fata de Turcia si ca SUA sa permita vanzarea de avioane de lupta F-16 catre Turcia. Asta a fost o chestiune importanta multa vreme, spune Johnsen.
Acestea sunt conditii binecunoscute inca de dinainte iar problemele nu se limiteaza doar la Suedia si Finlanda si cererea acestora de aderare la NATO. Dar este, inca odata, o noua oportunitate pentru Erdogan de a pune presiune pentru a aduce castig de cauza intereselor Turciei.
Un golan
Directorul institului Fridtjof Nansen, Iver Neumann, arata spre criza refugiatilor din 2015. Atunci, Erdogan a folosit o strategie asemanatoare cu cea de acum.
– El s-a folosit la maxim de acea situatie si s-a comportat ca un golan. Acelasi lucru s-a intamplat si cand liderul UE, Ursula von der Leyen, l-a vizitat in Turcia iar el nu i-a oferit nici macar un scaun. Ea a ramas in picioare tot timpul. Este un mod extrem de necioplit si de confruntativ de a face diplomatie, spune Neuman in dialog cu TV2.
El a amenintat UE cu faptul ca Turcia va deschide granitele spre vest daca Vestul nu va aloca mai multi bani prin acordul migratiei.
– Lui ii place sa-si umileasca oponentii, dar acesta nu este un mod bun de a construi relatii, subliniaza Neumann.
In 2020 a amenintat din nou cu deschiderea granitelor. Mii de refugiati au incercat sa ajunga din Turcia in Grecia iar fortele de politie turce au impiedicat refugiatii sa fie trimisi inapoi.
Ministrul de externe francez a spus atunci ca de fapt, era vorva de dorinta lui Erdogan de a obtine sprijin european in lupta impotriva fortelor kurde din Siria.
Situatie serioasa pentru NATO
Johnsen crede ca partea pragmatica a lui Erdogan da sperante ca acest conflict va fi solutionat.
– In alte situatii anterioare s-a dovedit a fi unul care accepta un compromis, atata vreme cat poate incasa o victorie partiala, spune el.
– Nu poti sti niciodata, dar eu cred ca se va gasi o solutie. Pana la urma, NATO este prea importanta pentru armata turca, ca regimul sa isi doreasca un conflict de durata, spune Johnsen.
Conflictul a intarziat deja procesul cererii de aderare la NATO si poate face ca si alte tari sa impuna conditii.
Turcia are a doua armata ca marime din NATO si este, din punct de vedere geografic si strategic, plasata intr-un loc foarte important. Dar s-ar ajunge la o escaladare a conflictului, situatia poate fi dramatica pentru alianta NATO, cred expertii care au discutat cu TV2.
– Turcia este extrem de importanta pentru NATO pentru ca ea este punctul de legatura cu Orientul Mijlociu, geografic, politic si cultural. Acest lucru este extrem de important, spune Neumann.
– In cazul in care conflictul nu este rezolvat, intreaga colaborare din cadrul NATO poate sta in fata unei crize grave si profunde, incuviinteaza Johnsen.
sursa: TV2.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
