Redacția ”Descoperit” - Victimele înșelăciunilor rămân cu datoriile

articol de investigație NRK.no

autori:

O persoană condamnată pentru înșelăciune, scapă de obicei de plată. Acest lucru reiese dintr-un nou raport.

– Cel mai frumos vis al meu ar fi acela de a-mi fi ștearsă datoria, astfel încât să-mi încep viața din nou. Vreau să ajung să-mi realizez visul de a-mi cumpăra un apartament sau o casă.

Asta spune cea pe care am denumit-o ”Jasmin”.

Ea este una din cele 12 persoane pentru care Shakeel Muzaffar este trimis în judecată că le-ar fi înșelat cu sume de bani în total de peste 10 milioane de coroane. Potrivit rechizitoriului, Jasmin a fost înșelată cu o sumă de 962.450 de coroane.

Procesul intentat lui Muzaffar a fost amânat pentru că el dispăruse. El a fost dat în urmărire internațională. NRK l-a găsit în România iar el a spus că nu ar fi înșelat pe nimeni.

Totuși, dacă va fi pronunțată până la urmă o sentință în acest dosar, nu este sigur că Jasmin va scăpa de datoria ei.

Facturi, somații de incasso, documente. Un generator de coduri. Acestea sunt dovezile pe care una din victimele din dosarul penal intentat lui Shakeel le-a păstrat pentru a arăta prin ce experiență a trecut.

Generatorul de coduri este cheia

Mai mulți dintre cei care l-au dat în judecată pe Shakeel erau tineri care sperau că Shakeel îi va ajuta cu împrumuturi pentur locuințe.

El l-a câștigat încrederea prin faptul că s-a împrietenit cu ei. De aceea ei i-au încredințat informații cu caracter personal (parole) și generatoarele de coduri.

Iar ei nu sunt singurii care au procedat astfel.

Potrivit unui nou raport elaborat de Universitatea din Oslo (UiO), cercetători au analizat 292 de cazuri de înșelăciune unde identitatea victimelor a fost abuzată.

În șapte din zece cazuri, făptașul a folosit generatorul de coduri al victimei.

Patru din zece victime au dat ele însăși informații cu caracter personal făptașului.

Peste jumătate din victime au fost înșelate de o persoană apropiată lor.

– Nu da nimănui, niciodată, generatorul de coduri

Cei care își înstrăinează generatorul de coduri (în încredințează altei persoane) sunt ei înșiși responsabili în cazul în care acesta este folosit pe nedrept. Acesta este mesajul din partea Finans Norge, organizația care reprezintă băncile.

– Niciodată, niciodată, niciodată nu da BankID-ul tău unei alte persoane, a spus directorul în materie de politică a consumatorilor din cadrul Finans Norge, Gry Nergård.

Pentru că asta poate avea consecințe.

– În cazul în care s-a luat un împrumut cu BankId-ul unei alte persoane, de fapt banka este victima înșelăciunii. Dar banca îți poate îndrepta pretenția de despăgubire către cel care deține BankID-ul, dacă respectivul a făcut posibilă, într-un fel sau altul, comiterea înșelăciunii.

– Dar nu ar trebui ca banca să-și îndrepte pretenția către faptașul care comite înșelăciunea?

– Dar, se poate face. Dar, în multe cazuri, făptașul dispare și este de negăsit. În orice caz, banii au dispărut.

Proprietarul BankID-ului poate fi pus să plătească deductibila în cazul în care el a fost grav neatent și poate fi făcut responsabil pentru întreg prejudiciul, potrivit lui Nergård.

Ea precizează că nu trebuie să acopere prejudiciul în cazul în care banca nu poate proba faptul că cel care deține Bank-ID-ul se face vinovat.

Totuși: Raportul elaborat de UiO arată câ în toate cazurile în care a fost pronunțată o sentință împotriva unui infractor vinovat de înșelăciune, victima a trebuit să plătească.

– Este un rezultat foarte interesant, faptul că investigarea și soluționarea acestor cazuri nu are o importanță reală, spune Amelia Svensson, una din autoarele raportului.

Amelia Svensson (stânga) și Ellen Bennin Brataas sunt două din autoarele raportului.

Puține cazuri sunt investigate

Proaspătul raport al UiO este primul de acest gen din Norvegia în legătură cu acest subiect. Acest lucru arată, de asemenea, că înșelăciunile rareori ajung în instanțele de judecată:

Dintre cazurile de înșelăciune denunțate la poliție, doar unul din zece sunt investigate și soluționate.

Șef în cadrul poliției economice, Pål Lønseth, spne că poliția norvegiană trebuie să prevină mai bine aceste infracțiuni de înșelăciune.

El recunoaște, de asemenea, că nu există resurse suficiente în cadrul poliției, de a ”prinde” persoane acuzate de înșelăciune, care s-au refugiat în străinătate.

– Trebuie să fim și mai buni la urmărirea penală a cazurilor în care avem posibilitatea de a reține făptașul. Deseori, făptașii ajung în străinătate.

Lønseth spune că Poliția și Poliția Economică (Økokrim) va mări eforturile îndreptate împotriva înșelăciunilor digitale în perioada următoare.

După ce NRK l-a confruntat pe Shakeel Muzaffar în România, poliția nu l-a reținut încă.

O nouă lege din luna ianuarie

Gry Nergård de la Finans Norge spune că modificări în industria financiară vor face mai dificilă comiterea înșelăciunilor cu BankID de-acum înainte.

– Printre altele am creat o nouă normă. Aceasta conține o serie de măsuri pentru a preveni comiterea înșelăciunilor, descoperirea acestora când sunt comise și sprijunul celor care au fost expuși la astfel de fapte.

Ea subliniază că de la 1 ianuarie 2023 va intra în vigoare o nouă lege a contractelor financiare, care pune responsabilitatea asupra băncii în cazul comiterii unei înșelăciuni.

Cu toate aceste, Peter Omland este sceptic. El este jurist la ID-juristen, organizație care oferă ajutor juridic gratuit persoanelor care au fost expuse la furturi de identitate.

El spune că legea oferă o protecție mai bună victimelor înșelăciunilor, dar îi este teamă că nu este un ajutor suficient de bun.

– Mă întreb cum va fi respectată legea de către industria financiară în mod practic, spune el.

El crede că industria financiară mai are un drum lung de parcurs când este vorba de modul în care sunt tratate persoanele care au suferit înșelăciuni.

– Eu cred că ei sunt prea preocupați de a-și cere banii înapoi, indiferent dacî motivul cererii rol este just sau nu.

Petter Omland, de la ID-juristen, oferă ajutor juridic gratuit persoanelor care sunt victime ale înșelăciunilor cu BankID și persoanelor care nu mai au acces la BankID sau la conturile personale.

Cel mai bun lucru care se poate întâmpla

Deocamdată se îngrămădesc facturile și somațiile de plată pentru Jasmin și celalte victime din cazul intentat lui Shakeel Muzaffar.

Inculpatul nu este încă reținut, deci deocamdată nu se va judeca procesul penal prea repede.

– Cel mai bun lucru care se poate întâmpla este să fie găsit. Să se țină procesul și să fie condamnat pentru ceea ce a făcut acestor oameni, spune ”Jasmin”.

Pe ce se bazează datele din acest articol?

Studiul ”Raport despre abuzul Identității Electronice” este o parte dintr-un proiect mai mare ”Securitatea societății și identitățile digitale” al Universității din Oslo (UiO).

Raportul a fost publicat în septembrie 2022 și este primul studiu care oferă o imagine de ansamblu a modului în care sunt procesate pretențiile în urma cazurilor de înșelăciune.

Activitatea de cercetare este condusă de profesorul în drept, Marte Eidsand Kjørven.

Ce au analizat cercetătorii?

Cercetătorii au analizat 292 de cazuri de înșelăciune din 2015 până în 2021, în care identitatea electronică a fost abuzată.

În aceste dosare, victimele au solicitat ajutorul juridic de la JussBuss, JURK (Asistență juridică pentru femei) sau Gatejuristen.

În raport au fost evidențiate mai multe rezultate:

Peste jumătate din cazurile de înșelăciune denunțate au fost închise de poliție.

Doar unul din zece cazuri a fost investigat și soluționat. Dintre acestea opt din zece s-au finalizat cu condamnări pentru făptași.

În toate cazurile în care făptașul a fost condamnat, victima a trebuit să plătească datoriile.

Patru din zece cazuri au fost decise prin faptul că victima nu s-a prezentat la consiliul de mediere, adică la insituțioa unde pot fi soluționate cazuri conflictuale. Astfel, aceste victime au trebuit să achite împrumuturile personal.

Dă-ne un pont

Știi mai multe despre acest dosar? Redacția ”Descoperit” dorește ponturi din partea cititorilor noștri. Trimite-ne un e-mail sau un mesaj criptat prin Signal, Whatsapp sau Secure Drop.