Un cetatean brazilian a fost retinut de autoritati pe drum spre locul sau de munca in Tromsø luni dimineata. PST crede ca el este, de fapt, un cetatean rus si ca lucreaza pentru serviciile ruse de informatii.
Tribunalul din Tromsø marti dimineata. Afara vremea este destul de frumoasa, dar rece, la -3 grade. In cladire este liniste si nu prea sunt oameni in foaierul cladirii. In fata salii numarul 8, doi politisti stau de veghe. In sala se afla politisti in civil.
Un barbat cu varsta intre 30 si 40 de ani sta in boxa martorilor si da declaratie.
PST sustine ca barbatul este un asa-numit „ilegalist”, adica o persoana care si-a construit o identitate ca a unui cetatean obisnuit, dar ca el, de fapt, lucreaza petnru servicii de informatii straine.
– Am solicitat expulzarea din Norvegia a unui cetatean brazilian, cercetator la Universitatea din Tromsø, pentru ca noi credem ca reprezinta o amenintare impotriva intereselor fundamentale nationale, spune seful adjunct al PST, Hedvig Moe in dialog cu NRK.
Ambasada rusa a mentionat intr-un e-mail adresat NRK ca nu cunoaste identitatea persoanei sau despre ce ar fi vorba.
– In general, in ultima vreme, in Norvegia a fost promovata o manie a spionajului. In aceasta ordine de idei mentionam pescadoarele rusesti, navele de cercetari ruseseti, zborurile cu drone, fotografieri si alte activitati asemanatoare, a mentionat ambasada in e-mailul adresat NRK si a continuat:
– Este vorba de cazuri total diferite, dar care au un numitor comun: tot ceea ce este rusesc – fie ca este vorba de institutii publice ruse, companii private sau indivizi – este suspicios si miroase a spionaj. Faptul ca diverse cazuri apar pe banda rulant nu este, fara nicio indoaiala, o coincidenta. Toate aceste actiuni sunt comandate la nivel politic.
Suspectat de colectare ilegala de informatii
PST a mentionat pe contul propriu de Twitter ca barbatul este suspectat de incalcarea articolului 121, colectarea ilegala de informatii care pot dauna intereselor fundamentale nationale.
El este, de asemenea, suspectat si de incalcarea articolului 126(b) care prevede colectarea ilegala de informatii care pot dauna intereselor de securitate ale altor state.
PST a initiat o ancheta in baza acuzatiilor, a mai mentionat institutia.
Ministrul justitiei, Emilien Enger Mehl declara fata de NRK ca PST a solicitat Ministerului Justitiei evaluarea revocarii dreptului de sedere si expulzarea persoanei.
– Ministerul a facut acest lucru, iar in baza informatiilor primite a fost emis un preaviz in legatura cu revocarea dreptului de sedere si expulzare, a declarat Mehl.
El considera, de asemenea, ca este important ca serviciile sa monitorizeze aceasta situatie intr-o modalitate corecta si sigura.
– Guvernul a intarit politia si PST tocmai pentru descoperirea si impiedicarea activitatilor de spionaj si sabotaj, in special in ce priveste Nordul Norvegiei.
Internat pentru patru saptamani
PST sustine ca barbatul este, de fapt, cetatean rus in misiune pentru Rusia sub acoperire braziliana si solicita expulzarea lui.
Conform deciziei tribunalului, Ministerul Justitiei a trimis barbatului un preaviz in data de 20 octombrie, in care ministerul a mentionat ca el constituie o amenintare la adresa intereselor fundamentale nationale.
Dosarul a fost procesat ca un dosar pentru cetateni straini iar instanta a decis ca barbatul sa fie internat pentru o perioada de patru saptamani pana la procesarea cazului. (internarea in acest context inseamna retinerea pana la momentul expulzarii din Norvegia – nota trad.)
Advocatul barbatului, Thomas Hansen, declara fata de NRK ca clientul sau nu intelege acuzatiile care i se aduc.
– Pe scurt, pot sa spun ca el se opune internarii si nu este de acord cu motivatia acesteia. Eu am primit foarte putine informatii concrete despre caz pana in acest moment.
A efectuat cercetari asupra zonelor nordice
Este prima data cand PST a retinut o persoana despre care considera ca ar fi un „ilegalist” in Norvegia. Barbatul a ajuns in Norvegia intr-o misiune de cercetare la Universitatea din Tromsø in toamna anului 2021. Aici el a participat la cercetari asupra zonelor nordice si amenintarilor hibride.
– PST este nelinistita de faptul ca el ar putea sa-si fi creat o retea si sa-si fi insusit informatii despre politica Norvegiei in zonele nordice. Chiar daca aceasta retea sau informatiile, fiecare in parte, nu contin o amenintare la adresa regatului, suntem nelinistiti de faptul ca aceste informatii pot fi abuzate de Rusia, spune Moe.
Rectorul Universitatii din Tromsø, universitatea arctica a Norvegiei, Dag Rune Olsen, spune in dialog cu NRK ca el cunoaste evenimentele si ca a fost informat despre retinerea barbatului luni.
– Am fost informati si am luat la cunostinta. Ne bazam pe faptul ca aceasta situatie va fi gestionata de politie intr-un mod sigur, a declarat el.
Managerul Universitatii din Trimsø, Jørgen Fossland, spune in dialog cu NRK, ca politia trebuie sa raspunda la intrebarile referitoare la faptul daca colegii barbatului au fost cei care au sesizat autoritatile. La intrebarea daca barbatul a avut acces la informatii senzitive in postul pe care l-a detinut, el raspunde ca tot politia trebuie sa raspunda si la aceasta intrebare.
PST a colaborat cu serviciile de informatii ale altor tari in acest caz, declara Moe.
– Colaborarea internationala este importanta in activitatea indreptata impotriva ilegalistilor, pentru ca acestia sunt foarte atenti si deseori foarte buni la a se ascunde si a opera timp indelungat in tara in care opereaza.
„The americans” in realitate
Conform PST, Rusia a folosit timp indelunga ilegalisti in activitatea sa de contra-informatii. Cu toate acestea, rareori au fost descoperiti astfel de agenti din domeniul spionajului.
– Un ilegalist lucreaza pe termen foarte lung si are o istorie a vietii contruita in timp. Ei nu au in mod direct o misiune de spionaj. In multe cazuri, misiunea este sa faciliteze spionajul concret, sa racoleze agenti, sa creeze retele si acces la informatii senzitive, spune Moe.
Utilizarea ilegalistilor a fost punctul forte in serialul american „The americans”, serial vizionat de multi norvegiei. In acest serial, am urmarit doi agenti KGB care locuiesc in Statele Unite, detin o agentie de turism iar in acelasi timp indeplinesc misiuni pentru serviciile ruse de informatii.
Anna Chapman
Dar in ultimii ani au existat cazuri care au demonstrat ca astfel de lucruri nu se intampla doar in domeniul fictiunii sau ca nu apartin doar perioadei Razboiului Rece.
In 2010, FBI a dezvalui o retea de ilegalisti si agenti in hibernare. Cea mai titrata dintre acestia a fost Anna Chapman, care a fost arestata in New York si acuzata de spionaj in favoarea Rusiei.
In Statele Unite ea a detinut un site pentru vanzarea de proprietati. In acelasi timp a ajuns sa aiba acces in cercuri sociale de unde putea colecata informatii pe care, ulterior, le-a trimis Moscovei.
Cand a fost retinuta, ea a recunoscut ca a operat ca agent si a fost trimisa in Rusia in legatura cu un schimb de agenti intre Statele Unite si Rusia in 2010. In Rusia a obtinut un statut de celebritate si a lucrat ca model si ca moderator la televiziune.
Identitati latino-americane
In vara, site-ul investigativ Bellingcat a scris despre o rusoaica care a avut contacte sociale foarte apropiate cu ofiteri centrali din cadrul NATO in Italia. Ea a fost deconspirata dupa zece ani.
In perioada cat a locuit in Italia, ea a sustinut ca este din Peru si lucra ca designer de bijuterii. Ea vorbea fluent limba engleza si italiana, dar era, de fapt, fiica unui ofiter din armata rusa.
Saptamana trecuta, publicatia The Economist a prezentat un caz al unui tanar din Brazilia, care a studiat in Statele Unite si a facut practica la Tribunalul international din Haga. In aprilie el a fost deconspirat ca fiind un ofiter rus de informatii si a fost arestat in Amsterdam.
PST sustine ca tari din America de Sud sunt adesea folosite atunci cand este nevoie de identitati false si documente de identitate false pentru ca multe din aceste tari nu au registre centralizate de evidenta a populatiei.
– Ilegalisitii opereaza cu o alta identitate decat cu cea cu care s-au nascut. In acel caz ei au nevoie de documente de identitate false si de obicei se folosesc identitati ale unor persoane decedate. Stim ca Rusia a folosit anterior identitati false sud-americane iar in acest caz consideram ca au folosit o identitate braziliana, spune Moe.
O dilema
PST mai spune ca a ales sa intervina acum pentru ca au considerat ca au suficiente informatii pentru a actiona in acest moment si pentru a intrerupe ceea ce PST considera ca a fost o activitate de contra-informatii.
Dar Moe spune ca intotdeauna exista o dilema in ceea ce priveste ce este corect de facut in astfel de situatii.
– Pe de-o parte suntem dependeti sa colectam suficiente informatii, astfel incat sa putem fi siguri ca este vorba de un ofiter de contra-informatii si nu doar un cercetator strain, pe care ni-l dorim in mediul academic norvegian. Pe de alta parte, trebuie sa avem grija ca sa nu se ajunga prea departe, cu activitatea prestata pentru serviciile de informatii ruse.
sursa: NRK.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
