Se prognozează o iarnă mai blândă decât era de așteptat – dar ce efect va avea acest lucru asupra prețurilor energiei electrice?

Condițiile meteo sunt factorul cel mai important. Fie că sunt +3 grade sau -10 grade, asta face toată diferența, spune un expert în materie de energie electrică.

Potrivit Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE , există o probabilitate crescută ca iarna în Europa să fie mai blândă decât iernile obișnuite.

Există un risc pentru temeperaturi scăzute la începutul sezonului de iarn, dar, conform prognozelor, există motive să credem că iarna aceasta va avea o temperatură medie mai mare decât de obicei.

Există incertitudini majore legate de prognoza sezonieră, dar acest aspect poate fi interpretat ca vești bune pentru criza prețurilor de pe piața energiei electrice.

În urma unei toamne neașteptat de calde, vedem că prețurile energiei electrice cresc din nou. Analiștii avertizează că prețurile ar putea crește și mai mult.

– Depinde de vreme, a concluzionat analistul Tor Reier Lilleholt în luna noiembrie.

Prognozele sezoniere oferă, deci, o speranță că iarna va fi, în medie, mai caldă decât o iarnă obișnuită. Dar putem să ne încredem în aceste prognoze? NRK a adresat întrebări celor care trebuie să facă planuri pentru a se îngriji de nevoile noastre viitoare de energie electrică.

– Condițiile meteo sunt cel mai important factor

Kristian Fossum este expert în ce privește ceea ce se va întâmpla în viitor pe piața energetică. Timp de 20 de ani a lucrat la companiile Hafslund și Fortum, în cea mai mare parte cu piața futures pe bursa Nasdaq.

Fortum este unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din Norvegia. Acești furnizori trebuie să fie capabili să anticipeze nevoile clienților în zilele, săptămânile și lunile următoare.

Pentru a ști câtă energie electrică vor trebui să furnizeze și pentru a calcula cât va costa, există un factor special pe care trebuie să-l monitorizeze.

– Condițiile meteo sunt cel mai important factor. Fie că sunt + 3 grade sau -10 grade, asta face toată diferența, spune Fossum.

Din acest motiv, analiștii urmăresc îndeaproape datele meteo.

– Prognozele meteo pe termen scurt sunt destul de fiabile. Le folosim foarte activ, spune Fossum.

Acestea sunt prognoze de până la 10 zile, care sunt folosite pentru a putea estima mișcări viitoare pe piața energetică. Cu cât prognoza cuprinde un interval de timp mai mare, cu atât este mai mare incertitudine.

Fossum nu îndrăznește să aibă încredere în prognoze pe termen lung, precum prognozele sezoniere.

– Nu folosesc prea mult timp cu ele. Acestea sunt mai mult incorecte decât corecte.

Să facă economii sau să producă

Dar alții de căutarea a ceea ce ne așteaptă în ce privește condițiile meteo.

Pentru că în Norvegia, peste 90 % din toată producția de energie electrică provine din hidroenergie.

– Hidroenergia este cel mai complex lucru de operat. Are capacitate de stocare, deci trebuie să decizi de la o oră la lata dacă dorești să produci sau dacă dorești să faci stocuri pentru mai târziu, spune Arild Tanem.

El este managerul pentru energie în cadrul Statskraft, cel mai mare producător de energie regenerabilă din Europa.

Pentru a lua decizia dacă va folosi sau va economisi apa, Statskraft trebuie să realizeze prognoze pentru nevoile viitoare și pentru accesibilitatea energiei electrice.

Datele meteo colectate prin stațiile meteo proprii ale Statskraft, din cadrul Institutului Meteo, precum și date meteo și climatice pe durată mai lungă din surse internaționale sunt folosite pentru realizarea unor prognoze pe termen lung.

Prin a corela aceste observații, specialiștii pot estima ce fel de temperaturi sunt așteptate, care va fi consumul de energie și cât de multă apă se pot aștepta să aibă în rezervoarele hidroenergetice.

– Zilnic realizăm prognoze pentru până la cinci ani în timp, atât în ce privește prețul cât și producția, bazate, printre altele, și pe statistica meteo.

Statistică din anii 1930

Dacă Staskraft primește semnale din partea meteorologilor cum că pot da crezare prognozelor de sezon, atunci ei iau în considerare că scenariul este destul de probabil.

– Dar în modelele noastre nu includem, de obicei, prognozele de sezon. Tocmani pentru că aceste sunt, în continuare, destul de nesigure, spune Uta Gjertsen.

Ea lucrează cu orice, de la ceea ce se așteaptă de la condițiile meteo și hidro în următoarea oră până la activități de cercetare asupra climei pentru următorii 50 – 100 de ani.

Pentru a obține o imagine corectă a cât de mult pot varia condițiile meteo în viitor, se folosesc statistici care datează din anii 1930.

– Trebuie să privim înapoi în timp și să vedem care sunt, de fapt, evenimente posibile. Câți ani secetoși am avut? Cțt de umed poate fi un an umed? întreabă Gjertsen.

Speranțe pentru o iarnă blândă

Anul trecut a arătat cât de dificl este să prezici ce se va întâmpla pe piața energetică. Războiul din Ucraina nu numai că dus la o penurie de energie pe continent, dar securitatea sistemului energetic norvegian a fost amenințată de un an mult mai secetos decât era de așteptat.

– Dacă am fi știut asta de dinainte, a fi dispus altfel, constată Tanem.

– Atunci am fi știut deja că va exista o mai mare nevoie de hidroenergia noastră în timpul primăverii decât a fost în toamna anului trecut. Dar nu am știut asta de dinainte. Din acest motiv trebuie să luăm întotdeauna decizii cu un anumit grad de incertitudine, bazate pe informațiile pe care le deținem.

– La ce vă gândiți pentru lunile care vin?

– Deocamdată nu este posibilă realizarea unei prognoze pentru un sezon cu aceeași exactitate ca cea pentru următoarele 14 zile. Prognoza de sezon spune ceva despre probabilitate și deocamdată se poate vedea că nu va fi o iarnă rece, în orice caz. Asta ar fi un lucru foarte pozitiv, spune Gjertsen.

sursa: NRK.no