Știri

Si-a luat ramas bun de la tata – nu stie daca il va mai revedea vreodata

Scris de Daniel Solheim

Isaccea, Romania: Femei si copii din Ucraina se refugiaza in siguranta in Romania. Pe cealalta parte a granitei, tocmai si-au luat ramas bun de la sotii si tati, care trebuie sa ramana si sa se lupte.

Pe doua scaune de plastic, aproape una de cealalta, intr-un cort provizoriu de tranzit, mama si fiica ei adolescenta isi tin telefonul pregatit. Cand barbatul pe care l-au apelat raspunde, mama incepe sa planga.

In micutul oras de coasta, Isaccea din sud-estul Romaniei, vin refugiati din zona Odessa cu feribotul. Sasha si Ivanna sunt doua dintre ei.

In tranzit: Ivanna si Sasha s-au refugiat din Odessa si fug pentru a ajunge la autobuzul care le va transporta mai departe spre Bucuresti
In tranzit: aici in cort, refugiatii primesc mancare, haine si posibilitatea de a se odihni. Unii din cei care nu au unde sa plece mai departe, s-au pus sa se odihneasca

Este ora 16.00 intr-o zi de joi, si bate un vant rece. In urma cu o ora isi luasera ramas bun de la sot si tata, care a ramas pe cheiul de pe partea ucrainiana a granitei.

El nu are voie sa iasa din tara. Barbatii cu varste intre 18 si 60 de ani trebuie sa ramana pentru a fi mobilizati la razboi daca armata ucrainiana va avea nevoie de ei.

– Nu stim daca il vom mai vedea vreodata, spune fiica adolescenta Sasha.

Conform cifrelor ONU, peste 57000 de ucrainieni s-au refugiat peste granita Romaniei in prima saptamana a razboiului.

„Dugnad” – Atat municipalitatea cat si voluntarii au facut copt produse de patiserie si au cumparat mancare si bautura.

Refugiatii pot primi si cartele noi de telefon
Spiritul de „dugnad” este foarte puternic in orasul de granita Isaccea

Privire Sashei este directa si clara. Din cand in cand o mangaie pe mama pe spate sau pe coapsa. In timp ce fiica vorbeste despre ultimele zile in Odessa si unde au de gand sa plece mai departe, lacrimile curg pe obrajii mamei.

– Este pentru prima data, de multa vreme, cand se despart, explica ea.

Ultimul lucru pe care tatal i l-a spus, a fost sa nu fie trista. Sa se uite inainte. Tatal incerca sa o incurajeze, el nu dorea sa para trist sau ca ii este teama, crede ea.

Cu acest feribot sunt transportati refugiatii peste Dunare in Romania.
Punctul vamal de pe partea ucrainiana.

Miercuri au venit rapoartele ca Rusia a preluat controlul asupra orasului – port Kershon. Odessa, care este cel de-al treilea oras ca marime din Ucraina, poate fi urmatoarea tinta a armatelor rusesti. Asta va da Rusiei control asupra liniilor de aprovizionare la intrare si iesire din Ucraina.

Mai multi ucrainiei au fost luati cu microbuze pentru a fi transportati mai departe.
imagine de pe partea ucrainiana a granitei
Multe familii ajung in orasul de granita din Ucraina. Pentru multi a fost o noapte lunga.
Oöga Faal (dreapta), Katya Ali Dib (stanga) si fiica Katyei, si-au parasit sotii pentru a ajunge in siguranta.
Masha si fiica ei si-au parasit sotul pentru a ajunge in siguranta

Mari parti din Romania au granita directa cu Ucraina. Romania este membra in UE, iar Uniunea European a ajuns la un acord de a primi refugiatii care vin din Ucraina. Romania este si membra NATO,ceea ce face ca tara sa fie un loc sigur pentru refugiatii din Ucraina. Una din bazele NATO se afla doar la o ora si jumatate distanta de oraselul de granita.

La acest punct de trecere a frontierei trebuie sa traversezi Dunarea cu un feribot. Calatoria dureaza o jumatate de ora.

Femei, copii si varstnici din Ucraina au asteptat, unii din ei multa vreme, pe cealalta parte a granitei. Cand ajung in sfarsit in Romania, unii din ei sunt atat de extenuati sau bolnavi incat au nevoie de ingrijiri medicale si sunt dusi in baraci mai mici in partea dreapta.

Restul sunt indrumati catre corturi unde primesc macare, de baut si haine calduroase. Unii plang sau tremura, in timp ce altii sunt foarte tacuti – oamenii reactioneaza diferit la situatii de soc.

Cei mai multi care trec granita acum, vin din Odessa, oras care inca nu a fost invadat. Cei care vin acum au bani si au un plan. Insa, de-acum inainte, cei care vor fi nevoiti sa se refugieze, nu vor avea nici una nici alta.

Femei varstnice si mame cu copii imbracati in mai multe randuri de haine „fleece” intra si ies din cort. In fata cortului se imparte apa, suc, sandvisuri si cartele SIM din partea organizatiilor de voluntari si a persoanelor private.

Florin Sava lucreaza ca voluntar la tabara si s-a intalnit cu VG vorbind norvegiana – El a muncit anterior la un santier naval in Ulsteinvik mai multi ani la rand.

In urma cu o saptamana, ucrainienii inca traiau vieti obisnuite. Acum sunt refugiati de razboi. Este o intorsatura a vietii greu de imaginat pe care multi inca nu reusesc sa o proceseze, spun mai multi dintre cei cu care a vorbit VG.

Sasha si Ivanna vor pleca mai departe spre capitala Romaniei, Bucuresti, pentru ca de-acolo sa plece mai departe spre Germania.

Cei mai multi dintre cei ajunsi aici sunt trasportati mai departe cu autobuze.

George Vlad, impreuna cu prieteni din anturajul de criptovaluta din Romania, a strans bani pentru finantarea autobuzelor pentru refugiati
George Vlad

Unul dntre cei care se ingrijeste de transport, este George Vlad. El, alaturi de mai multi prieteni interesati de cripto-valuta din Romania, a strans bani pentru finantarea transportului cu autobuzele.

Prin ferestrele autobuzului vedem ca cei mai multi sunt la telefon – multi dintre ei suna la cei ramasi in urma in Ucraina.

In timp ce Vlad fuge incolo si incoace intre statia de mancare si autobuz, el spune ca reactia emotionala la cei mai multi vine abia dupa ce ajung sa se aseze pe un scaun in autobuzul cald.

El are un sistem rigid pe care il respecta: dupa ce oamenii s-au asezat in autobuz, el trece pe la fiecare cu sandvisuri. Apoi mai trece odata cu dulciuri pentru copii.

Cand Sasha vorbeste despre Rusia si ca aceasta trebuie oprita, mama Ivanna ia cuvantul pentru prima data pentru a o corecta:

– Opriti-l pe Putin.

sursa: vg.no

Despre autor

Daniel Solheim

Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator

Lasă un comentariu