O masina s-a izbit de o tribuna in cursul unui motorshow la Bjerke
Sase persoane au fost transportate la spital in urma faptului ca o masina a unui participant la un spectacol automobilistic s-a izbit de o tribuna la Bjerke in Oslo, duminica.
Cele sase persoane transportate la spital se aflau in stare constienta.
Amploarea ranilor nu este cunoscuta, dar, conform politiei, printre persoanele ranite se afla si tineri.
– Au fost mai multi pacienti care au avut nevoie imediata de ingrijiri din partea personalului medical cand am sosit la fata locului. Ranile unora dintre ei pot fi caracterizate drept grave, spune seful de operatiuni al politiei.
Un copil a fost transportat cu ambulanta de la fata locului. Copilul era constient, conform reporterului VG aflat la fata locului.
La scurt timp dupa accident, reporterul VG a observat doi adulti raniti, intinsi pe pamant. Ambii erau constienti.
Politia lucreaza inca la colectarea declaratiilor martorilor.
In jurul orei 18.20, duminica, un automobil s-a lovit de o tribuna in timpul unui spectacol automobilistic pe parcarea de langa arena de curse de cai de la Bjerke.
In timpul spectacolului o masina a mers cu spatele si a lovit tribuna si spectatorii care stateau acolo. Masina avea initial o viteza mai mare dar a franat inainte de a se lovi de tribuna.
Spectacolul s-a desfasurat in zilele de vineri, sambata si duminica.
Situatie haotica
– Este corect ca o masini participante la spectacol au intrat in multimea de spectatori, spune seful de operatiuni de la fata locului in dialog cu presa.
El descrie multimea de oameni la fata locului ca fiind masiva.
– La inceput a fost o situatie haotica, dar am inceput sa ne formam o imagine de ansamblu in ce priveste desfasurarea incidentului. Am reusit sa obtinem observatii consistente din partea martorilor aflati la fata locului, spune seful de operatiuni.
El spune ca politia are control asupra partilor implicate dar nu doreste sa comenteze daca si soferul automobilului a fost ranit.
Seful de operatiuni Sven Christian Lie spune, in dialog cu VG, ca este prea devreme sa se pronunte in legatura cu cauza accidentului. Politia lucreaza la cartografierea si investigarea incidentului. Zona a fost inchisa pentru acces.
Pe imagini de la fata locului se pot vedea mai multe ambulante si personal sanitar care asista diverse persoane. Au fost mai multi copii si tineri prezenti in timpul spectacolului.
Spectacolul automobilistic este un spectacol ambulant cu, printre altele, monster trucks, masini si diverse exchibitii. Anterior in aceasta luna, spectacolul a mai avut loc si la Sandefjord si Tønsberg.
sursa: vg.no
Rezultate preliminare: Macron reales ca presedinte al Frantei
Marine Le Pen a recunoscut infrangerea in alegerile prezidentiale din Franta. Emanuel Macron obtine o victorie mai mare decat era de asteptat.
Rezultatele preliminare arata ca Emmanuel Macron a obtinut 58,2 % din voturi, in timp ce oponenta lui, Marine Le Pen, a obtinut 41,8 % din voturi.
Le Pen a recunoscut infrangerea in mijlocul sustinatorilor sai.
Marja din rezultatele preliminare arata o victorie mai clara pentru Macron decat media din ultimele sondaje efectuate inaintea scrutinului. Dar, in acelasi timp, diferenta este semnificativ mai mica decat in 2017, cand Macron a obtinut 66 % iar Le Pen, alaturi de propriul partid, Adunarea Nationala, a obtinut 34 % din voturi.
Concomitent cu recunoasterea infrangerii, Le Pen a afirmat ca rezultatul a fost o victorie pentru miscarea politica in fruntea careia se afla.
Sistemul electoral francez are un prim scrutin in care sunt votati mai multi candidati. Daca niciunul din ei nu obtine o majoritate de voturi, cei doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi merg in turul al doilea – care a avut loc azi.
O mare intrebare a fost cu cine vor vota cei 22 % dintre alegatorii care au votat in primul tur de scrutin cu candidatul de extrema-stanga Jean-Luc Melenchon, in aceasta a doua runda a alegerilor prezidentiale.
Multi din zona de stanga a politicii franceze au dorit sa sublinieze faptul ca sunt nemultumiti cu situatia actuala sub conducerea lui Macron, dar nu au dorit nici ca Le Pen sa ajunga la putere.
– Eu nu sunt de acord cu politica lui Emmanuel Macron, dar este un rau mai mic decat Marine Le Pen, a spus tanara Juliette, in varsta de 25 de ani, in dialog cu VG, azi in Paris.
In schimb, Mehdi Garbi, care si el votase pentru cadidatul de stanga in primul scrutin, a renuntat sa voteze.
sursa: vg.no
Manifestatie pro-rusa in Oslo: – Eu consider ca este un razboi corect
Un mic grup de rusi a demonstrat duminica impotriva „rusofobiei”, in acelasi timp in care au tinut un discurs de sustinere a invaziei Rusiei in Ucraina.
Rusii din Norvegia, care au diferite opinii cu privire la razboi, au incercat timp de doua luni sa afle cum sa se raporteze la invazie si – unii fata de altii.
Duminica, o parte din ei s-au intalnit, cu ocazia organizarii unei manifestatii pro-ruse in fata Parlamentului, in acelasi timp in care contra-manifestanti rusi au protestat pe cealalta parte a strazii.
Simboluri (precum litera „Z”) si pancarte care exprimau o sustinere directa a razboiului nu au fost permise de catre organizatori.
Scopul manifestatiei a fost, conform organizatorilor, acela de a nu lua parte in razboi, ci de a indrepta atentia spre ceea ce ei denumesc „rusofobie”, ura si discriminare impotriva vorbitorilor de limba rusa.
Cu toate acestea, discursul din timpul manifestatiei a continut o aparare ampla a faptului ca invazia in Ucraina este corecta iar contra-manifestantii au argumentat cu faptul ca afirmatia legata de „rusofobie” este „o deraiere pentru a putea bagateliza razboiul”.
Dmitri Rybakov (37) din Kristiansand, a locuit in Norvegia din 1998 si este unul din organizatorii manifestatiei de duminica.
El este de origine din Murmansk si lucreaza ca inginer.
– Eu nu pot spune ca norvegienii sunt foarte rusofobi. Exista cazuri singulare, iar acelea au fost condmanate de guvern. Dar daca te uiti in Europa, sunt indepartate monumente de cultura, nume de strazi si nume rusesti, concerte sunt anulate iar sportivilor rusi li se refuza participarea la competitii, spune Rybakov.
Pancartele aduse de manifestanti indreptau critici si impotriva mediilor.
– Motivul pentru care nu numai noi vorbim de rusofobie, dar si mediile, este ca noi considerm ca imaginea alb-negru a conflicutului, proiectata de medii, este una din cauzele rusofobiei, spune Rybakov.
A incurajat rusii sa ramana acasa
Kirill Belov (33), a locuit in Norvegia din 2001, a indemnat rusii din Norvegia sa nu participe la manifestatie intr-un apel publicat in ziarul Klassekampen, alaturi de alte 97 de persoane.
El este originar dintr-o suburbie a Moscovei si lucreaza ca montor de instalatii de ventilatie in zona Oslo.
– Unora dintre vecinii nostri le merge mult mai rau. Aceasta manifestatie ar fi trebuit combata razboiul. Doar astfel poate fi combatuta si rusofobia, cred eu.
El se distanteaza categoric de invazia in Ucraina, pe care o denumeste „o infractiune impotriva lumii libere”.
Belov spune ca atat relatia cu familia lui din Rusia cat si cu mama lui, care se afla in Norvegia, a devenit dificila din cauza razboiului.
– Am pierdut orice legatura cu verisoara mea, matusa mea, varul meu, care toti sustin aceasta „operatiune speciala”. Si mama mea susine regimul din Rusia, imi este greu sa ma raportez la ei, spune el.
Si continua:
– Prin familia mea trece o linie rosie, iar acea linie a dezbinat tara in doua, iar eu nu sunt singurul. Am prieteni care au pierdut, si ei, contactul cu persoanele dragi, datorita conflictului.
Nu discuta despre razboi
Contra-manifestantii de duminica au povestit situatii asemanatoare. Peter, care nu a dorit sa fie citat cu numele intreg, a povestit cum sora lui este impotriva razboiului, in acelasi timp in care este casatorita cu un ofiter rus.
– Ei incearca sa nu discute despre asta, si sa mentina conversatia la lucruri zilnice, spune el.
Unul dintre organizatorii contra-manifestatiei este Evgenia Khoroltseva (44) si a locuit in Norvegia din anul 2000.
– Noi consideram ca manifestatia este o deraiere pentru a bagateliza razboiul, spune ea.
Discurs din partea unui istoric controversat
In timpul manifestatiei de duminica, Bjørn Nistad (58), doctor in istorie rusa, a tinut un discurs in care si-a exprimat cu toata taria sustinerea fata de invazia Rusiei in Ucraina.
„Cine din lumea asta nu ar fi reactionat” a spus Nistad si a pus responsabilitatea pentru declansarea razboiului pe umerii Ucrainei, despre care el sustine ca ar practica „terorism fata de propria populatie” si care ar fi condusa de „un presedinte american”.
– Acest razboi nu a inceput cu invadarea Ucrainei, a spus Nistad, inainte de a se corecta si de a caracteriza invazia drept „interventie militara”.
– Eu consider ca este un razboi corect, a spus Nistad mai tarziu, in dialog cu VG.
Nistad a fost ani la rand un debatant cunoscut si un luptator pentru opiniile regimului Putin in marile publicatii norvegiene.
El a predat istorie rusa la inceputul anilor 2010 la Universitatea din Oslo, dar, la un moment dat, nu si-a mai putut reinnoi angajamentul pentru a preda.
In 2014, dupa anexarea peninsulei Crimeea de catre Rusia, Nistad a participat la emisiunea NRK Debatten, unde l-a intrerupt pe ministrul de externe de la acea vreme, Børge Brende, si intr-o veritabila tirada l-a invinuit ca ar fi in anturajul fascistilor si ca i-ar sustine.
De atunci, Nistad a disparut tot mai mult spre periferia vietii publice din Norvegia.
In urma invaziei Rusie in Ucraina in 24 februarie, Nistad a spus despre crimele in masa asupra civililor din apropierea Kyivului, ca acestea ar fi operatiuni „sub steag fals” si a dat de inteles ca crimele ar fi fost inscenate de autoritatile ucrainiene, pe care el le caracterizeaza tot timpul drept fasciste.
Imagini din satelit, probe tehnice si un numar tot mai mare de marturii din partea civililor din Bucha si din alte localitati mai mici, infirma teoria lui.
Confruntat cu acestea, Nistad spune ca lui ii este in continuare „foarte greu sa creada acele dovezi”.
– Nu am fost acolo si nu pot sa stiu. Dar rusii nu obtin nimic prin masacrarea civililor ucrainieni.
Nistad a repetat, in timpul discursului, si o afirmatie pe care a proliferat-o si anterior: ca trupele ucrainiene au fost autorul atacului cu rachete balistice asupra garii din Kramatorsc, in baza numarului de serie al rachetelor.
Chiar daca inca este neclar din ce directie au venit rachetele, numarul de serie nu da nici o indicatiei cu privire la proprietarul acesteia, pentru ca au fost fabricate in aceasi fabrica din Rusia.
La intrebarea pusa de VG in legatura cu acest aspect, Nistad argumenteaza cu faptul ca modul in care racheta a aterizat arata directia din care venea, in timp ce publicatii italiene scriau depsre numarul de serie ca „trebuie sa existe un motiv pentru asta”.
Nistad publica materiale pe blogg-ul sau si pe site-ul fostului lider revolutionar comunist, Pål Steigan, pe steigan.no.
Site-ul a fost criticat in ultimele saptamani pentru ca a publicat atat propaganda ruseasca cat si diferite teorii conspirationiste (de ex. ca SUA foloseste pasari calatoare cipate drept arme de distrugere in masa).
Steigan a refuzat critica, pe care el a asemanat-o cu persecutia comunistilor din vest in anii ’40 si ’50. argumentand in favoarea faptului ca critica adresata lui functioneaza ca un brat prelungit al metodelor folosite de serviciile americane de informatii.
Cecenii au manifestat impreuna cu ucrainienii
Aproape 23.000 de oameni din Norvegia sunt ori imigranti rusi sau copii ai unor imigranti rusi, conform SSB (Biroul Central de Statistica).
In aceasta cifra sunt numarati si o mare grupa de ceceni (aproximativ 10.000), din care multi sunt refugiati din cale regimului Kadyrov, sustinut de Putin.
Mai devreme, duminica, un grup de cecei au participat la o manifestatie impotriva razboiului alaturi de aproximativ 200 de ucrainieni.
Activistul pentru drepturile omului, Ahmed Gisaev (48) a indemnat la solidaritate intre ucrainieni si ceceni, ambele popoare suferind invazia Rusiei.
– Noi am luptat impotriva tiraniei ruse timp de 30 de ani, a spus Gisaev.
Evita discutii in mediile sociale
In trei dintre cele mai mari grupe pentru rusi si alti vorbitori de limba rusa in Norvegia, pe mediile sociale, grupe care au intre 9000 si 30000 de membri, se discuta de obicei despre lucruri obisnuite, cum ar fi posibilitati de munca, birocratie norvegiana, oferte din magazine si recomandari de calatorie.
Dar discutia despre razboiul din Ucraina este aproape absenta. Unele din grupuri au introdus interdictii cu privire la discutii pe aceasta tema.
Acelasi lucru s-a intamplat si intr-un grup local din Kristiansand, spune Rybakov, organizatorul manifestatiei pro-ruse de duminica.
– Am postat ceva acolo, apoi altii au postat ceva pro-Ucraina, apoi am postat puncte alternative de vedere iar acestea au fost criticate. Apoi postarea a fost stearsa si apoi stergerea ei a fost criticata. Pana la urma am cazut de acord ca grupul trebuie sa aleaga sa ramana neutru, iar atunci e mai bune sa nu se vorbeasca deloc despre subiect, spune el.
sursa: vg.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
