I s-a injumatatit amenda datorita conditiilor proaste in hotelul de carantina
Unei femei i s-a redus amenda la 10.000 de coroane, primita in urma faptului ca ar fi parasit hotelul de carantina dupa sosirea la aeroportul Oslo Gardermoen. Conform instantei, conditiile din hotel erau demne de critica.
Conform publicatiei Nettavisen, dosarul a fost judecat la Tribunalul Oslo in 15 decembrie anul trecut. Initial, amenda pentru incalcarea regimului de carantina este de 20,000 de coroane.
Femeia a reactionat la unele aspecte din hotel, printre altele faptul ca nu fusese curatata camera dupa locatarul precedent, lipsa instalatiilor de alarma in caz de incendiu si mancarea proasta.
Judecatorul de caz a considerat conditiile descrise ca fiind demne de critica si a avut in vedere faptul ca atunci cand, prin lege, ti se impune sa stai intr-o locatie pentru care platesti, trebuie sa poti avea cateva pretentii fata de locul respectiv.
– Sentinta este acceptata, si simtim ca am fost auziti, a spus avocata femeiii, Heidi Juritzen, in dialog cu Nettavisen.
Ministrul educatiei anunta mai multe propuneri indreptate catre gradinitele private
Ministrul educatiei, Tonje Brenna, doreste sa prezinte o propunere pentru unele inaspriri ale reglementarilor pentru gradinitele private, incepand din primavara, printre altele pentru o mai mare influenta din partea autoritatilor municipale.
Conform publicatiei Klassekampen, Brenna va impune gradinitelor private obligatia de a informa municipalitatea in cazul schimbarii proprietarului si atunci cand sunt efectuate modificari cu caracter organizatoric.
– Dorim sa dam municipalitatilor o mai mare influenta asupra modului in care este formulata oferta gradinitelor, spune ea.
In plus, ministrul educatiei va face ca fiecare gradinita sa devina subiect juridic independent.
– Asta inseamna ca fiecare gradinita trebuie sa prezinte propria contabilitate, chiar daca gradinita face parte dintr-un consortiu mai mare, spune Brenna.
Guvernul evalueaza si posibilitatea de a interzice companiilor care opereaza gradinite sa aiba si alte tipuri de afaceri, iar gradinitelor private de a face imprumuturi de la alte entitati decat din banci – astfel incat acestea sa nu poata face imprumuturi de la alte afaceri/intreprinderi.
Niciodada norvegienii nu au detinut mai multe actiuni ca pana acum.
La finalul anului 2021, 544.403 de norvegieni detineau actiuni sau adeverinte de capital propriu la Bursa din Oslo. Acest numar este cel mai mare de pana acum.
In cursul anului 2021 s-au mai adaugat 68.000 de actionari noi la bursa, in timp ce numarul acestora in 2020 era de 91.000, reiese din raportul AksjeNorge, analizat de publicatia Dagens Næringsliv.
36 la suta dintre actionari au varste sub 40 de ani, iar printre noii actionari, 62 la suta dintre acestia aveau varste sub 40 de ani.
Valoarea medie pe actionare a crescut de la 305.000 de coroane in 2020, la 320.000 de coroane in 2021, iar 43 % au investit acum intr-o singura actiune.
NRK: Guvernul va anula nivelul rosu de alerta in liceee inainte de ziua de vineri
Secretarul de stat Hallvard Hølleland spune, in dialog cu NRK ca guvernul va face modificari in modelul tip semafor din licee deja inainte de vineri, 14. ianuarie.
– Vom modifica modelul semafor in licee. Trebuie sa existe un nivel galben de masuri care sa faca posibil ca elevii sa fie mai mult prezenti la scoala in acelasi timp in care asiguram preventia infectiilor, spune el in dialog cu canalul tv.
Persoanele cazate in carantina hoteliera au costat statul aproape 2 miliarde de coroane
Calatorii care au ajuns sa stea in carantina hoteliera la intrare in Norvegia, au costat statul 1.952.406.347 de coroane in cursul pandemiei, arata datele publicate de P4-nyhetene, coolectate de la Directia pentru siguranta si alerta societatii (DSB).
Persoanele care au stat in carantina au platit 252 de milioane de coroane pentru sederea in carantina hoteliera, conform DSB, prin deductibila de 500 de coroane pe zi.
Restul a fost acoperit de statul norvegian.
Nou studiu FHI arata probleme de sanatate aparute in urma trecerii prin boala covid-19
FHI a publicat rezultatele unui studiu in legatura cu problemele de sanatate aparute in urma bolii covid-19 la pacienti nevaccinati, participanti in sondajul „Den norske mor, far og barn undersøkelsen” (MoBa)
Datele arata ca persoanele care au trecut prin boala covid-19 intampina o prevalenta ridicata a unor simptome 12 luni mai tarziu, arata institutul.
In special, doua grupe principale de simptome au fost raportate:
- unii au avut simptome legate de creier, de exemplu sub forma de „hjernetåke” – creier incetosat – persoanele exprima faptul ca simt ca au gandirea incetinita si neclare si nu se pot concentra, o capacitate de memorie redusa, ameteli, palpitatii si senzatie de extenuare
- altii au raportat simptome ale cailor respiratorii precum tuse sau respiratie superficiala, scurta
– Rezultatele pot indica faptul ca este vorba de o serie de probleme de sanatate care nu pot fi adunate sub denumirea unui sindrom, pentru ca se prezinta in mod diferit la persoane diferite, spune liderul de proiect si medicul Lill Trogstad de la FHI.
FHI scrie ca aceste probleme apar mai des la femei decat la barbati si ca au fost, de asemenea, mai obisnuite la persoanele care au avut forme medii sau grave de boala in comparatie ci persoanele care au avut simptome usoare.
Studiul se bazeaza pe analiza a 70 000 de adulti cu varste intre 20 si 65 de ani, pe care FHI i-a monitorizat de-a lungul pandemiei solicitandu-le raspunsuri la intrebari in intervale de 14 zile.
Trogstad subliniaza ca rezultatele acestui studiu trebuie sa fie confirmate prin alte studii inainte de a sti cat de reprezentative ar putea fi.
Sindicatul fermierilor cere negocieri suplimentare
Fermierii au primit 754 de milioane de coroane in toamna, din partea statului, prin negocieri suplimentare. Acum, sindicatul fermierilor cere negocieri suplimentare.
Motivul este cresterea cheltuielilor in timpul ierni, in special curentul electric si ingrasamintele chimeice. Acum sindicatul a trimis o scrisoare Uniunii fermierilor din Norvegia prin care solicita sa obtina accesul la noi negocieri suplimentare, relateaza publicatia Nationen.
„In situatia extraordinara in care ne aflam – cu cresteri escaladante ale cheltuielilor la o serie de factori de activitate – sindicatul fermierilor considera ca trebuie sa accesam toate posibilitatile oferite de Acordul cadru pentru a asigura fermierilor norvegieni o siguranta economica pentru a continua sa avem o aprovizionare cu hrana norvegiana” a consemnat sindicatul in scrisoare.
In cazul in care nu se intampla acest lucru, sindicatul se teme ca cheltuielile nu vor putea fi negociate inainte de negocierile normale, ceea ce inseamna ca o eventuala compensare nu va veni inainte de februarie 2023.
– O compensare a cheltuielilor este necesara cat de repede posibil, cu o plata a acesteia in 2022, spune liderul sindicatului, Kjersti Hoff.
Sindicatul mai adauga ca au organizat o sedinta cu ministrul agriculturii, Sandra Borch, pentru ziua de marti.
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
