Peste 3200 de persoane au fost refuzate la intrarea in Norvegia cand guvernul a impus restrictiile, arata noi statistici. Acum, cateva sute dintre acestea vor despagubiri.
In februarie, guvernul a modificat cerintele pentru intrarea in Norvegia a cetatenilor din spatiul SEE.
Pentru a putea intra in tara nu mai era suficient doar sa locuiesti in Norvegia – trebuia sa fii inregistrat si la Registrul populatiei (Folkeregisteret).
Asta a avut consecinte majore pentru mii de cetateni din spatiul SEE care locuiesc si lucreaza in Norvegia. Multi au fost obligati sa stea in carantina hoteliera inainte de fi trimisi fortat inapoi in tarile de unde au venit.
Aceasta practiva a fost criticata de mai multe ori, ca ar incalca reglementarile SEE, constitutia si conventia europeana a drepturilor omului.
Saptamana trecuta guvernul a anuntat schimbari (traduse aici: www.portalnorvegia.no)
Oamenii nu indraznesc sa fie numiti in proces
Joi, firma de avocati Andersen & Bache-Wiig a trimis o scrisoare Ministerului de Justitie si Ministerului Sanatatii in legatura cu un intentarea unui proces in instanta.
Firma de avocatura reprezinta, pana in momentul de fata, aproape 700 de cetateni EU/SEE care doresc sa probeze cauza impotriva Statului in instanta. Scopul lor este de a proba daca reglementarea carantinei hoteliere este legala si in conformitate cu Constitutia si drepturile omului.
– Este o mare nevoie de o evaluare amanuntita, din punct de vedere legal, a reglementarii carantinei hoteliere, a spus avocata Lina Smorr.
Biroul de avocatura a fost contactat de multe persoane care au fost afectate de aceasta reglementare. In special, persoane care lucreaza in Norvegia, dar au familii in alta tara, au fost afectate.
NRK a scris anterior despre Kinga Agata Mulawka (23 de ani), careia in aprilie i-a fost refuzata intrarea in Norvegia dupa ce fusese la inmormantarea mamei ei in Polonia.
Joi seara, grupul de persoane care au initiat actiunea in instanta, grupa care in cea mai mare parte este formata din polonezi care lucreaza si locuiesc in Norvegia, au adunat aproate 300.000 de coroane intr-o actiune de cheta.
Avocata Smorr adauga ca numarul de persoane din grupul care intenteaza acest proces este asteptat sa creasca.
Datorita expunerii publice mari, in urma acestei actiuni legale, persoanele nu doresc sa fie prezentate in public cu numele lor, informeaza avocata.
„Pentru a limita expunerea persoanelor singulare, procesul va fi intentat probabil de catre o asociatie care sa aiba suficiente mijloace economice” se adauga in somatie.
Se cere despagubirea pentru mai multe mii de nopti la hotel de carantina
In scrisoarea adresata ministerelor, Smorr argumenteaza cu faptul ca reglementarea carantinei hoteliere este in contradictie cu cerintele legii de a motiva reglementarea, necesitatea ei si daca aceasta corespunde legilor in vigoare, atat in ce priveste legislatia pentru prevenirea infectiilor dar si a drepturilor omului si a obligatiilor internationale conform acordului SEE.
Smorr sustine ca plata hotelului de carantina contravine acordului international IHR, care este integrat in Norvegia ca un regulament propriu (Regulament in legatura cu avertizarea in legatura cu masuri si luarea acelor masuri in cazul unor incidente grave de importanta majora pentru sanatatea publica internationala)
– Noi consideram ca Norvegia a actionat in contradictoriu cu obligatiile sale internationale, cand persoane care sunt obligate sa stea in carantina hoteliera trebuie sa-si plateasca deductibila (sederea), spune avocata Smorr.
Firma de avocatura solicita autoritatilor sa modifice aceste reglementari si sa dea o reglementare in asa fel incat cei care deja au platit pentru sederea la hoteluri de carantina sa isi primeasca banii inapoi.
Datorita faptului ca, pana acum, este neclar cat de multe persoane se vor adauga la aceasta actiune in instanta, Smorr nu doreste sa prezinte o suma a despagubirilor. In baza numarului de persoane care pana acum sunt inregistrate in acest proces, se poate pleca de de faptul ca este vorba de mai multe mii de nopti petrecute in carantina hoteliera.
Pe langa aceste aspecte, avocata Smorr sustine ca plata impusa pentru carantina hoteliera a fost folosita ca o „metoda de descurajare”, in sensul ca oamenii au fost descurajati sa vina din strainatate in Norvegia (prin impunerea platii pentru noptile in carantina hoteliera).
De aceea, avocata cere ca reglementarea carantinei hoteliere sa fie abrogata, alternativ ca aceasta reglementare sa fie limitata la persoane care nu au un spatiu locativ corespunzator pentru efectuarea carantinei.
Mai multe mii de persoane refuzate la intrare
NRK a fost in contact cu Ministerul Justitiei joi seara pentru a obtine un comentariu legat de somatie si cererea de despagubire.
Sectiunea de presa a ministerului a anuntat ca vor reveni asupra acestei chestiuni
Dupa multe dezbateri in ce priveste practicile legate de aceasta reglementare, ministrul Justitiei Monica Mæland a anuntat ca reglementarile severe de intrare vor fi relaxate cu incepere din 21. mai.
Conform ministerului de justitie, una din cauzele modificarii este ca cerintele impuse au afectat sever unele persoane care nu sunt inregistrate cu domiciliu in Norvegia, mai ales in timp.
Cifrele furnizate de Sectia de imigrare a Politiei (PU) arata ca 3294 de straini care locuiesc in Norvegia au fost refuzati la intrarea in tara din momentul in care guvernul a innasprit reglementarile la inceputul anului.
Cifra prezentata de NRK din perioada ianuarie-martie au fost initial de 2100 de persoane. Acum aceasta cifra este ajustata la 2366 datorita raportarilor ulterioare.
Doresc sa evite un proces in instanta
Conform avocatei Smorr, grupul de persoane doreste sa evite un proces, in cazul in care dialogul cu autoritatile va avea succes.
Avocata este incredintata ca autoritatile vor vedea aceasta scrisoare ca o invitatie la un dialog constructiv, in asa fel incat ajustari necesare sa poata fi efectuate rapid.
– Asta va asigura ca masurile de preventie sa fie bine motivate, vizate si proportionate, ceea ce va face ca aportul populatiei la aceste masuri sa creasca, mai adauga Smorr.
sursa: NRK.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
