Pentru unii, Paștele este atât o sărbătoare religioasă cât și o sărbătoare a familiei și una politică. Ultima în cea mai mare măsură pentru că LO (Federația sindicală Landsorganisasjonen) a fost înființată în ajunul Paștelui, în urmă cu 122 de ani, de către muncitor care s-au organizat pentru a construi o societate mai bună.
Acest articol a fost consemnat de către avocații din departamentul juridic al LO si este menit să informeze în legătură cu acordurile-cadru în vigoare care reglementează munca efectuată în perioada Paștelor.
Notă: Pe contractul de muncă pe care l-ai semnat trebuie să fie menționat dacă firma/intreprinderea/instituția la care ești angajat are sau nu un acord-cadru (tarifavtale). Dacă ești nesigur, consultă-ți angajatorul.
Salariu și munca în perioada de Paște a salariaților care nu sunt integrați în acorduri-cadru (tariffavtale).
Drepturile pe care le are orice salariat în legătură cu munca și salariul în perioada de Paște, indiferent dacă firma/intreprinderea/instituția este legată de un acord-cadru sau nu, sunt parțial reglementate de Codul Muncii (Arbeidsmiljøloven) și parțial de legea sărbătorilor și a repausului în zilele de sărbători religioase (Legea sărbătorilor religioase și a odihnei în timpul acestora).
Liber în zilele de duminică și sărbători religioase
Salariații nu au dreptul la odihnă doar în zilele de sărbători religioase menționate mai sus. Așa cum reiese din textul legii citat mai sus, salariații au dreptul la liber ”de la ora 18.00 înaintea unei duminici sau a unei sărbători religioase”.
Asta înseamnă că salariatul are dreptul, de regulă, la liber de la 18.00 în ziua de miercuri înaintea Joii Mari.
Dacă salariatului i se impune să lucreze după ora 18.00 în acea zi, condițiile pentru munca prestată duminica trebuie să fie îndeplinite.
Cu alte cuvinte, este interzisă munca după ora 18.00 dacă natura muncii prestate nu este încadrată la muncile necesare enumerate mai sus (sănătate, poliție, etc.).
Sărbătorile religioase în Norvegia,
conf. Legii sărbătorilor religioase și a odihnei în timpul acestora
art. 2. Următoarele zile sunt considerate sărbători religioase:
a. zilele de duminică
b. ziua de Anul Nou (1. ianuarie)
c. Joia Mare (ultima zi de joi înainte de Paște)
d. Vinerea Mare (ultima zi de vineri înainte de Paște)
e. prima zi de Paște ( prima duminică după prima lună plină care apare în sau după data de 21 Martie)
f. A doua zi de Paște (prima zi de luni după prima zi de Paște)
g. Înălțarea la cer (a șasea zi de joi după prima zi de Paște)
h. prima zi de Rusalii (a șaptea duminică după prima zi de Paște)
i. a doua zi de Rusalii (prima zi de luni după prima zi de Rusalii)
j. prima zi de Crăciun (25. decembrie)
k. a doua zi de Crăciun (26. decembrie)
din Legea sărbătorilor religioase și a odihnei în timpul acestora
Din art. 10-1 (1) primul punct din Codul Muncii (Aml) reiese că ”Nu se prestează muncă retribuită de la orele 18.00 înaintea unei zile de duminică sau sărbătoare religioasă până la orele 22.00 înaintea următoarei zile lucrătoare”.
Duminca Rusaliilor (Palmesøndag) este considerată o duminică obișnuită. ”O zi de weekend” (helgedag) este considerată echivalentă cu ”o sărbătoare religioasă (helligdag)”, vezi art. 2 din Legea sărbătorilor religioase și sunt caracterizate, în practică, drept ”zile roșii” (røde dager).
În ce privește sărbătoarea Paștelor, Joia Mare, Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște sunt considerate sărbători religioase.
Asta înseamnă că, din start, există o interdicție generală de prestare a muncii în aceste zile. Interdicția este valabilă atât pentru programul normal de muncă cât și pentru orele suplimentare.
Prin urmare, zilele enumerate mai sus sunt zile libere iar salariații, ca regulă generală, nu sunt retribuiți (nu primesc salariu) pentru aceste zile libere.
Există însă excepții de la această regulă.
Cei mai mulți salariați au un contract de muncă în care este stipulat un salariu lunar, iar salariatul are dreptul la salariul lunar stipulat în contract, indiferent de câte sărbători religioase sau legale sunt în acea lună.
Salariații care au un contract de muncă în care salariul este stipulat la oră nu vor avea automat dreptul la salariu pentru zilele libere, dar acordul-cadru (tariffavtale) sau alte acorduri/practici pot prevede altceva (vezi mai multe detalii despre reglementările acordurilor – cadru mai jos).
Munca impusă în zilele de sărbători religioase
Munca impusă în sărbătorile religioase cere ca condițiile pentru munca de dumincă să fie îndeplinite – asta înseamnă că ”natura muncii face să fie necesară prestarea acelei munci”, conform Codului Muncii art. 10-10 (2).
Exemple despre tipuri de muncă care pot fi caracterizate ca fiind ”necesare” în funcție de ”natura muncii” sunt cazurile în care în firmă/intreprindere/instituție există motive întemeiate legate de producție sau aceste munci sunt necesare pentru a acoperi nevoile societății sau ale publicului larg.
Acest lucru se aplică de obicei spitalelor, poliției, pompierilor dar nu și salariaților care lucrează în birouri, etc.
Ajunul Paștelui (sâmbata înainte de Paște) nu este considerată sărbătoare religioasă
Ajunul Paștelui, pe de altă parte, nu este considerată o sărbătoare legală conf. art. 2 din Legea sărbătorilor religioase și, prin urmare, este considerată o sâmbătă normală.
Asta înseamnă că pentru munca prestată în această zi se plătesc salarii normale.
Cu toate acestea, din Codul Muncii art. 10-10 (1) rezultă că nu se va presta muncă în Ajunul Paștelui ”de la ora 15.00 la 22.00 cu o zi înainte de următoarea zi lucrătoare” . Această prevedere oferă, practic, dreptul la liber pentru cei mai mulți salariați în sâmbata de paște după ora 15.00
Dreptul la liber de la ora 18.000 înaintea unei duminici sau a unei sărbători religioase
Nu doar zilele de sărbători religioase enumerate mai sus dau dreptul la liber pentru salariați. Așa cum reiese din textul citat din lege, salariatul are, de semenea, dreptul la liber ”de la ora 18.00 înaintea unei duminici sau sărbători legale”.
Asta înseamnă că salariatul are, de regulă, dreptul la liber de la ora 18.00 în ziua de miercuri înaintea Joii Mari. Dacă angajatorul îi impune să lucreze după ora 18.00 în acea zi, condițiile pentru muncă în zilele de duminică trebuie să fie îndeplinite. Cu alte cuvinte, munca după ora 18.00 este interzisă, dacă natura muncii prestate nu se încadrează la categoria muncilor necesare pentru societate.
Zilele din săptmămâna de repaus (săptămâna Paștelor) sunt zile lucrătoare normale
Celelalte zile din săptămâna Paștelor sunt considerate zile lucrătoare.
Asta înseamnă că salariații nu au, din start, dreptul la zile libere.
Fără un acord prealabil privind aceste zile, dacă salariatul are liber în timpul lor, acele zile i se vor deduce din numărul zilelor de concediu.
În cazul în care lucrezi în ziua Florii (duminica dinaintea Paștelor), zilele de luni – miercuri în săptămâna Paștelor, Joia Mare, Vinerea Mare, ajunul de Paște, prima și a doua zi de Paște, ai desigur dreptul la salariu.
Ce fel de salariu va avea un angajat care lucrează în acceste zile și ce fel de sporuri va primi, nu este reglementat prin lege.
Prin urmare, Codul Muncii nu oferă salariaților dreptul la sporuri de sărbătoare la salariul lor.
Cu alte cuvinte, dreptul la sporuri (de sărbătoare) impune o înțelegere individuală cu angajatorul, în cazul în care firma/intreprinderea nu are un acord-cadru (tariffavtale).
Cu toate acestea, angajații unei firme/intreprinderi care nu are acord-cadru, au dreptul la minim 40% spor de ore suplimentare, conf. art. 10-6 (11) din Codul Muncii.
Salariul și munca în timpul Paștelor pentru salariații care au acord-cadru (tariffavtale).
În cazurile în care firma/intreprinderea are un acord-cadru, salariații au mai multe drepturi. În cazul în care ai dubii cu privire la care reglementări sunt valabile pentru tine, este necesar să verifici cu firma/intreprindrea la care lucrezi dacă aceasta are un acord-cadru (tarifavtale).
Domeniul de aplicare al acordurilor – cadru este divers și foarte extins, iar aici va fi menționată doar o selecție a acestor acorduri. Alte acorduri – cadru pot avea reglementări similare sau diferite.
Dacă ai dubii în ce privește încheierea unui acord cadru de către firma/intreprinderea la care lucrezi și, eventual, ce fel de acord cadru are aceasta, poți contacta sindicatul la care ești membru sau reprezentantul de sindicat local. Acesta este acolo pentru a te ajuta!
Duminica Floriilor (Palmesøndag) este o duminică normală
La fel ca și pentru angajații fără acord-cadru, Duminica Floriilor este considerată, tot în contextul acestuia, o duminică complet normală.
Dacă trebuie să efectuazi ore suplimentare în această duminică, tu, în calitate de angajat cu program de lucru în timpul zilei, ai dreptul la un supliment de 100%, dacă afacerea este legată de Acordul Cadru Principal dintre LO/Fagforbundet și KS, a se vedea punctul 6.5.2 nr.2.
Același drept se aplică și angajaților din întreprinderile legate de contractul colectiv dintre Spekter și confederațiile LO, a se vedea punctul 3.3.1 al acordului nr.2.
Drepturi consolidate pentru angajați conform acordurilor – cadru (contracte colective)
În ceea ce privește cererile de salarii și suplimente pentru munca de sărbătorile legale, mai multe contracte colective conțin drepturi consolidate pentru angajați.
Normele privind remunerarea pentru sărbătorile legale apar fie ca prevederi separate în contractul colectiv însuși, fie sub forma unor anexe anexate la acordul în cauză.
Printre altele, anumite contracte colective prevăd un drept la plată pentru sărbătorile legale; nu numai pentru cei cu salarii lunare sau săptămânale, ci și pentru lucrătorii cu oră.
De exemplu, angajații din întreprinderile obligate prin Acordul HK/Virke Landsvereign, care conform planului de lucru ar fi trebuit să lucreze în sărbătorile de Paște, trebuie să fi primit salarii – indiferent dacă angajatul este angajat cu normă întreagă, parțial angajat de timp sau ajutor suplimentar.
Conform legii, Ajunul de Paște este considerată „zi roșie” abia după ora 1500. Dacă, în schimb, ești acoperit de contractul colectiv dintre LO/Fagforbundet și KS, ai dreptul la plata de concediu non-stop – adică . din 0000 – la 2400, vezi clauza 5.3.1 din contractul colectiv.
Dacă lucrezi în ture regulate în zilele de sărbătoare legală, sau în ajunul Paștelui, contractul colectiv menționat anterior îți dă dreptul la o sumă suplimentară de 133,3%, vezi punctul 6.5.1.
Aceeași prevedere autorizează un drept corespunzător la plată suplimentară pentru munca după ora 12.00 în miercurea dinainte de Joia Mare.
Contractul colectiv dintre Spekter și sindicatele LO dă dreptul angajaților la un supliment de 133,3% pentru munca în zilele menționate anterior, a se vedea punctul 3.3.1 din acord.
Prin comparație, ziua de lucru se termină la ora 13:00 în miercurea dinainte de Joia Mare, fără deduceri din salarii, pentru angajații cu program obișnuit de lucru în întreprinderile legate de Acordul de cooperare HK/Virke, a se vedea § 6 punctul 7.1 primul paragraf.
În ceea ce privește munca suplimentară în „zile roșii” conform prezentului contract colectiv, suplimentul este de 100%, vezi § 12 pct. 2 din contract.
Un exemplu de alt tip de reglementare a programului de lucru și a salariului în perioada Paștelui este Acordul de servicii petroliere (357) 2020 – 2022.
Aici nu se folosesc procente, ci o sumă concretă ca remunerație pentru munca de sărbătoare legală.
Din punctul 3.19 din contractul colectiv rezultă că „angajații care se află la raft, sau sunt înregistrați la heliport pentru plecare, sau sunt în tranzit convenit în Joia Mare, Vinerea Mare, 1 și a 2-a Duminica Paștelui, trebuie să fie compensați cu NOK 2.060 pe zi”.
Aceasta este doar una dintre multele ilustrări că diferitele convenții colective pot avea mecanisme diferite și prevederi diferite privind, printre altele, indemnizațiile de vacanță și de la ce oră o anumită zi trebuie considerată „zi roșie”.
Este important să fiți conștienți de acest lucru și să aveți o relație conștientă cu care contract colectiv se aplică pentru dvs. și afacerea dvs., așa că din nou: este important să contactați reprezentantul sindical local pentru întrebări legate de contractul colectiv de muncă actual în care lucrați.
Sindicatul NNN are de ex. 15 contracte colective, dintre care 13 sunt cu NHO ca contraparte și 2 sunt cu Virke.
Comun tuturor acordurilor din NNN este că în ziua dinainte de Paște, trebuie să lucrați în programul obișnuit de lucru, adică până la ora 18.00, după cum prevede Legea mediului de muncă.
După aceasta, trebuie să aveți un supliment de 100%.
La lucru pentru celelalte zile de Paște, cum ar fi Joia Mare, Vinerea Mare, 1 și 2 Paște, trebuie să aveți un supliment de 100% pentru toate orele.
Ajunul Paștelui este reglementat oarecum diferit în acordurile NNN.
Aici se face o distincție între orele obișnuite și orele suplimentare. Dacă lucrați ore suplimentare, trebuie să fiți plătit conform acelorași rate ca și orele suplimentare, adică 50% până la ora 12 și 100% suplimentar după ora 12.
În unele acorduri, acorduri menționate și în NNN, remunerația se va aplica și atunci când un lucrător lucrează în program normal. Aici va intra în vigoare regulamentul conform căruia munca ar trebui adăugată în primele 5 zile ale săptămânii și, prin urmare, trebuie încheiat un acord local la fiecare companie.
Pentru industria cărnii, de exemplu, programul de lucru este până la ora 13.00 în Ajunul Paștelui, pentru industria de ouă și păsări, programul de lucru este până la ora 12.00.
Mulți reprezentanți comerciali au întocmit acorduri locale, astfel încât este important să contactați delegatul local pentru a afla ce se aplică companiei dumneavoastră. De asemenea, va fi posibil să contactați sindicatul dacă există un dezacord cu privire la cerințele convenite. Dacă este necesar, sindicatul trimite cazul avocaților LO pentru urmărire ulterioară.
Hans-Christian Gabrielsen (fost lider al Federației Sindicale LO, 1967-2021) era foarte conștient de gestionarea acestei moșteniri și era îngrijorat de faptul că timpul liber, veniturile și volumul de muncă ar trebui distribuite cât mai corect posibil, o caracteristică a modelului norvegian.
Pentru Hans-Christian, era de la sine înțeles ca cei care trebuiau să renunțe la timpul liber și la socializare în timpul sărbătorilor majore precum Crăciunul și Paștele să fie compensați suplimentar pentru asta.
El însuși a încercat să-și ia o pauză de Paște pentru a fi cu familia sa, să gătească scoici în Joia Mare (în Slemmestad, denumită „joia cochiliei”) și să participe la alte treburi.
El a subliniat adesea și a fost mândru de faptul că cele mai importante reguli privind munca în zilele de sărbătorile legale au venit ca urmare a vieții de muncă organizate.
Un exemplu în acest sens sunt și contractele colective de muncă în perioada Paștelui, iar contractele colective oferă drepturi mult mai bune decât ceea ce decurge din prevederile legii.
Sursa: LO.no
Pentru zilele de 1. Mai și 17 Mai se aplică reguli statutare separate
1 sau 17 mai cade într-o altă zi decât duminică
Programul de lucru pe 1 și 17 mai este reglementat în același mod ca și munca de sărbătorile legale – punctul de plecare este că nu trebuie să se presteze muncă.
Când 1 și/sau 17 mai nu cade într-o duminică sau altă sărbătoare legală, angajatorul trebuie să plătească salariul integral salariatului, chiar dacă acesta nu lucrează în acea zi.
Acest lucru se aplică angajaților cu salariu pe oră, deoarece angajații cu un salariu lunar primesc un salariu fix, indiferent de sărbători legale și sărbători legale.
Exemplu: Dacă un angajat este pregătit să lucreze în fiecare zi de luni, iar 1 și/sau 17 mai cade în zilele de luni, angajatul trebuie să fie plătit pentru ziua (zile), chiar dacă angajatul nu este la serviciu sau nu lucrează.
În cazul în care salariatul trebuie să lucreze în aceste zile, se acordă același supliment salarial la care poate avea dreptul persoana în cauză duminica, conform acordului sau regulamentului.
Dacă problema unui astfel de supliment de salariu nu a fost decisă prin acord sau regulament, salariatul trebuie să aibă un supliment de cel puțin 50% la salariul său normal.
Condiția pentru a fi plătit este ca salariatul să fi fost angajat de angajator cu 30 de zile consecutive înainte de sărbătoarea în cauză sau, dacă salariatul a fost angajat pentru o perioadă mai scurtă, ca munca să aibă o durată de cel puțin 30 de zile. .
1 sau 17 mai cade duminică
Dacă 1 sau 17 mai cade duminică, angajații nu au drepturi speciale conform legii. Înseamnă că :
- angajații care au concediu nu vor primi nimic
- angajații care lucrează trebuie să fi fost plătiți așa cum ar fi primit în orice altă duminică (de obicei salariu + indemnizație de duminică)
Cu toate acestea, pot exista reglementări separate în contractul de muncă sau în contractul colectiv.
Ajunul Crăciunului (24 decembrie) și ajunul Revelionului (31 decembrie)
Practic, cele două zile sunt zile normale de lucru. Codul Muncii a stipulat, totuși, că angajații au dreptul la liber după:
- la ora 15.00 în Ajunul Crăciunului
- la ora 18.00 de Revelion
Daca angajatul trebuie sa lucreze dupa aceste ore, trebuie indeplinite conditiile pentru munca de duminica.
sursa: NHO.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
