Educație

Sistemul de invatamant din Norvegia – retrospectiva si prezent

Scris de Daniel Solheim

In ultimii 50 de ani, in sistemul de invatamant din Norvegia au avut loc schimbari majore.

De la gimnaziu la invatamantul liceal

Poate ca cei mai in varsta inca denumesc liceul (videregående skole) drept „gimnaziu”? Inainte de 1974 aveam gimnazii (finalizate cu „Examen Artium”) si scoli profesionale in Norvegia. Gimnaziul iti oferea posibilitatea de a face studii superioare si corespunde cu programele de pregatire pentru studii din licee din zilele noastre.

In 1974 a fost adoptata legea invatamantului mediu iar programele de pregatire pentru studii si programele de meserii au fost unificate in aceeasi scoala.

Exemple ale modificarilor care au avut loc:

Nume anteriorNume actual
Gimnaziu (gymnas)Liceu (videregående)
Materii generaleSpecializare pentru studii
Curs de baza (Grunnkurs)Vg1
VK1Vg2
VK2Vg3
Coduri ale materiilor precum 2MX,
2BI si 3FY
Matematica R1, Biologie 1 si Fizica
Reforma 1994

Ultimele schimbari majore au fost efectuate in 1994. Cu Reforma 94 a fost adoptata regula ca toti elevii din Norvegia au dreptul stabilit prin lege la invatamantul mediu.

Reforma a unificat mai multe linii/profile si a anulat altele. La final au ramas 13 cursuri de baza dintre care elevii puteau sa aleaga. Doua din acestea erau profiluri de pregatire pentru studii iar unsprezece erau linii de baza pentru formare profesionala. In urma unui an cu curs de baza, elevii urmau sa aleaga specializare mai departe. Astfel, mai multi puteau avea posibilitatea de a alege studii superioare, chiar si cei care, initial, erau interesati de o meserie.

Dupa trei-patru ani, elevii obtineau competenta de studii sau competenta profesionala. Primul an a fost denumit Curs de basa (GK), al doilea an Kurs 1 (VK 1) iar al treilea an Kurs 2 (VK 2). Compententa generala pentru studii a fost introdusa ca bilet de acces pentru studiile superioare.

Reforma a incurajat gradul materiilor generale (norvegiana, engleza, matematica) in toate cursurile de baza, chiar si in cele pentru meserii. Argumentul pentru mai mult teorie pe toate liniile era ca nivelul de cunostinte din societate crescuse, la fel ca in viata muncii. Un sofer de autobuz trebuie sa poata vorbi si limba engleza.

Kunnskapsløftet – Promisiunea cunoasterii

Kunnskapsløftet a venit in 2006 si este tot o reforma valabila in liceele zilelor noastre. Nu mai spunem curs de baza VK1 sau VK2 ci Vg1, Vg2 si Vg3. Materiile care inainte erau materii generale (materii generale, economice si administrative) au fost redenumite in Specializarea pentru studii.

Profilele sau liniile se numesc acum programe de invatamant si sunt 15 la numar. Cinci dintre ele sunt profile de pregatire pentru studii iar celelalte zece sunt orientate spre meserii.

In Vg1, elevii aleg programul de invatamnt iar in al doilea si in al treilea an aleg domeniul de formare profesionala in cadrul programului ales initial. Aici, elevii pot, de asemenea, sa aleaga sa se specializeze in directii diferite. La profilurile de meserii programul este format din doi ani de invatamant liceal si doi ani de ucenicie intr-o intreprindere/firma.

Materiile din invatamantul mediu (liceu) au, asemanator cu programele de studiu, denumiri si coduri noi. Pe site-ul Samordna Opptak poti vedea cum se numeau materiile inainte si cum se numesc acum. De exemplu, materia care acum se numeste Matematica R1 se numea Matematica 2MX inainte.

Poti citi mai multe despre modificarile care au avut loc in cadrul materiilor de invatamant si ale codurilor de specialitate pe site-ul Samordna Opptak.

Invatamantul superior

Azi, invatamantul superior din colegii si universitati este impartit in ani de studiu si studii de bachelor, master, doctor si profesor. Anul de studiu este un an cu studiul unui domeniu de specialitate, de exemplu psihologie sau un an de studiu cu stiinte reale.

Bachelor este un program de studiu de trei ani intr-un anumit domeniu. Poate fi orientat spre viata profesionala sau poate fi un bachelor academic. Este intru totul posibil sa intri direct la un loc de munca dupa absolvirea unui studiu de trei ani de bachelor. Unii lucreaza cativa ani inainte de a adauga un master, altii incep masterul imediat dupa licenta.

Masterul se bazeaza deci pe bachelor, si dureaza doi ani. Un master integrat este un program de studiu compus de cinci ani, in care faci bachelor si master impreuna. Masterul se incheie cu un proiect final sau o lucrare cu care studentii lucreaza independent o perioada mai lunga de timp. Aceasta se numeste lucrare de masterat. O astfel de lucrare poate fi un bilet de intrare in campul muncii. Ea arata ca studentul a fost in stare sa efectueze un proiect independent si ca si-a insusit cunostinte suficient de bune si/sau compentente intr-un anumit domeniu.

Doctoratul se bazeaza pe masterat si dureaza patru ani. Este un lucru obisnuit ca studentii care isi dau teza de doctorat sa participe sub forma de cadre didactice in acelasi timp in care isi fac doctoratul.

Studiul pentru gradul de profesor educat studentii spre o anumita meserie sau profesie, de exemplu psiholog. Acestea sunt programe de studii de lunga durata, solicitante care includ si perioade de practica.

Organizarea invatamantului superior cu bachelor si masterat a fost introdusa odata cu reforma calitatii din 2003. Partajarea din zilele noastre faciliteaza accesarea programelor de studiu in strainatate. Ea face, de asemenea, ca studentii sa aiba o anumita structura a planului de invatamant. Ei nu mai pot alege discretionar diferite combinatii de materii in aceeasi masura ca inainte.

Invatamantul profesional si academic

Colegiile au avut, in mod traditional, multe programe de bachelor orientate spre meserii, programe care duc spre un anumit titlu profesional. Exemple ar putea fi asistent social, educator (gradinita), asistent medical si pedagog in protectia copilului.

Universitatile au oferit, de obicei, o serie de studii ale profesiilor care, de asemenea, duc la un titlu profesional odontologie – stomatolog, stiinte juridice – drept si medicina – medic.

Universitatile sunt cunoscute si pentru studiile academice. Acestea sunt programe de studiu de bachelor si masterat care nu confera un anumit titlu profesional dar ofera diverse posibilitati pe piata muncii. Poti, de exemplu, sa continui studiile mai departe pentru doctorat si sa mizezi pe o cariera de cercetator.

Deoarece studiile superioare au devenit atat de populare, doar 25 % din doctoranzi devin cercetatori. Toti ceilalti intra in diverse locuri de munca atat in sectorul public cat si in sectorul privat.

Un program academic de studii poate insemna multa munca la inceput, dar ofera posibilitati pentru o cariera foarte variata. In urma unui astfel de studiu ramai cu o serie de capacitati foarte utile in multe locuri de munca. Poate fi vorba de colectarea si procesarea unor cantitati mari de informatii, gandire critica, analiza si scrierea academica. Exemple de locuri de munca pot fi consultant in firme de consultanta, coordinator in diverse organizatii, consilier, indrumator, colaborator de proiect si lider de proiect.

Invatamantul profesional superior

Scolile de specialitate ofera programe de invatamant orientate spre meserii intr-o serie de domenii. Aceste programe dureaza de la sase luni la doi ani si sunt, de obicei, adaptate astfel incat sa poti face studii in timp ce lucrezi.

Scolile de specialitate se deosebesc de colegii si universitati intr-o serie de aspecte, printre altele prin faptul ca nu se impune competenta de studii la inscriere. Scolile de specialitate se bazeaza pe absolvirea invatamantului mediu (liceu) sau competente reale echivalente.

Exista o bogata variatie a programelor de studiu in scolile de specialitate. Printre altele poti studia materii maritime, tehnice, agricultura, sanatate si arta.

sursa: utdanning.no

Despre autor

Daniel Solheim

Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator

Lasă un comentariu