Ești dezorientat când te uiți la fluturașul de salariu? Mai jos ai un ghid pentru a te ajuta să înțelegi ce stă pe fluturașul de salariu.
De fiecare dată când primești salariu, angajatorul trebuie să îți dea și un fluturaș de salariu. Acesta îți explică cât salariu primești și câte deduceri ai din salariu. Așa prevede legislația norvegiană. Dar angajatorii au sisteme diferite de salarizare și aspectul fluturașilor de salariu este diferit de la un angajator la altul. Unele informații trebuie neapărat să fie menționate pe fluturaș, altele sunt opționale.
Iată ce trebuie să știi pentru a putea înțelege conținutul fluturașului de salariu.
Informații importante pe fluturașul de salariu
Figura 1: Cine primește salariul: este menționat numele tău și numărul personal/D-number
Figura 2: Cine plătește salariul: numele angajatorului/firmei
Figura 3: Data la care banii ajung în cont: Data efectuării plății și luna pentru care se plătește salariul. Data efectuării plății salariului trebuie să fie menționată și în contractul tău de muncă. În Norvegia se plătește de obicei salariul odată pe lună.
Figura 4: Unde va fi plătit salariul: Numărul tău de cont trebuie să fie menționat pe fluturașul de salariu. Acesta trebuie să fie menționat și în contractul de muncă. În general, nu este voie ca salariul să fie plătit în numerar. Salariul trebuie să fie transferat în contul tău bancar.
Cât salariu primesc?
Figura 5: Salariul fix este de obicei menționat primul (fast lønn), cu suma înainte de impozitare, adică salariu brut.
Dacă ești plătit la oră, vei găsi informația sub denumirea de salariu variabil (variabel lønn) sau salariu pe oră (timelønn). În acest caz trebuie să fie menționat numărul de ore lucrate, care este tariful pe oră și suma salariului înainte de impozitare (salariu brut).
Recomandare: Fă o poză a listei de ore lucrate înainte de a o preda angajatorului tău. Astfel ai o dovadă, în cazul în care fluturașul de salariu nu corespunde cu numărul de ore lucrate de pe listă.
Figura 6: Sporurile salariale pe care le poți primi pentru programul de lucru seara, noaptea sau în weekend se numesc sporuri pentru orele de muncă neconvenabile (ubekvem arbeidstid sau ulempetillegg)
Important de reținut: Ai dreptul la sporuri de seară, noapte sau weekend doar dacă locul tău de muncă (angajatorul) are un acord colectiv de muncă (tariffavtale). Angajatorul nu este obligat prin lege să îți ofere aceste sporuri.
Figura 7: Sporul pentru ore suplimentare (overtid). Pe fluturaș trebuie să fie menționat numărul de ore suplimentare și cât primești pentru fiecare oră (Sporul pentru ore suplimentare – overtid – este altceva decât sporul pentru ore de lucru neconvenabile – ubekvem arbeidstid).
De reținut: Dacă lucrezi mai mult de 9 ore pe zi și mai mult de 40 de ore pe săptămână, angajatorul tău trebuie să îți plătească ”sporul de ore suplimentare” – overtidstillegg, conform legislației norvegiene. Când lucrezi ore suplimentare, trebuie ca acestea să fie plătite cu cel puțin 40% mai mult decât salariul pe oră obișnuit. Firmele cu acord colectiv de muncă (tariffavtale), oferă de obicei un spor de ore suplimentare mai mare decât firmele care nu au acord colectiv de muncă.
Figura 8: Banii de concediu (feriepenger). Salariații din Norvegia au dreptul la banii de concediu din partea angajatorului lor. Banii de concediu vin în locul salariului în săptămânile în care ai concediu.
Pe fluturașul de salariu este menționată suma de bani de concediu acumulată în luna în care se face plata salariului. De asemenea, pe fluturaș trebuie să fie menționată și suma banilor de concediu acumulată (feriepengegrunnlaget) de la începutul anului până la data efectuării plății salariului.
Important: Banii de concediu trebuie să fie minim 10,2 % din suma bază de calcul (feriepengegrunnlaget) pe care o acumulezi pe parcursul unui an. Dacă lucrezi într-o firmă cu acord colectiv de muncă (tariffavtale), ai de obicei dreptul la 12 % din suma bază de calcul. Dacă ai o vârstă peste 60 de ani, ai dreptul la minim 12,5%, conform legislației.
Banii de concediu se plătesc în ultima zi de salariu înainte de concediu.
Reține: Dacă nu ai fost angajat în anul anterior, înseamnă că nu ai acumulat bani de concediu. Dar, în ciuda acestui fapt, poți avea dreptul la zile de concediu, potrivit Agenției pentru Inspecția Muncii.
Apoi vine impozitul
Figura 9: Cel mai obișnuit este ca impozitul pe salariu să fie dedus după tabel și se numește ”tabelltrekk”. Numărul de identificare al tabelului (skattetabell) de pe cardul tău de impozitare (skattekort), trebuie să fie menționat pe fluturașul de salariu și corespunde cu cardul de impozitare. Numărul tabelului indică ce fel de tabel va folosi angajatorul pentru a calcula deducerea de impozit pe salariu la plata salariului.
Impozitarea tabelară (tabelltrekk) trebuie să fie utilizată doar la angajatorul principal, adică acolo unde ai cel mai mare venit. Tabelul de impozitare (tabellkort) nu poate fi folosit de mai mulți angajatori în aceeași perioadă de timp, pentru că astfel riști să ai restanțe fiscale (restskatt).
Figura 10: Dacă ai lucrat ore suplimentare și ai impozitare tabelară, ți se va reține impozitul conform tabelului. Este un lucru obișnuit ca angajatorul principal să rețină impozitul pe salar după tabel.
Dacă ai mai mulți angajatori, cei care nu sunt angajator principal vor folosi deducerea procentuală (prosenttrekk) pentru calcularea impozitului.
Sfat pentru economii: Dacă ai posibilitatea, poți să te înțelegi cu angajatorul ca să îți rețină mai mult impozit în fiecare lună. Asta se numește impozitare benevolă în avans (frivillig forskuddstrekk). Astfel este imposibil să ai restanțe fiscale în anul următor și poți mai degrabă să primești bani înapoi la recalcularea fiscală, deci o modalitate de a face economii.
Ce se impozitează?
Figura 11: Dacă primești beneficii secundare (frynsegoder) de la locul de muncă, cum ar fi un telefon și abonament gratuit, internet sau un examen oftalmologic, trebuie să plătești impozit pe o parte din ceea ce plătește angajatorul pentru astfel de beneficii. Suma pe care trebuie să o plătești ca impozit, trebuie să apară pe fluturașul de salariu.
Unii angajații beneficiază de asigurări suplimentare de la angajator, cum ar fi asigurare pe viață, asigurări suplimentare pentru accidente, invaliditate de muncă sau o asigurare mai bună pentru o eventuală boală profesională. Și aceste polițe de asigurări sunt impozabile (trebuie să plătești impozit).
Ce alte deduceri din salariu sunt normale?
Figura 12: Angajatorul îți poate reține din salariu pentru a îți achita partea ta din schema de pensie pe care o au toți angajații prin locul de muncă. Aici este vorba de un procent, de ex. 2% din salariul tău.
Figura 13: Dacă ești membru al unui sindicat, angajatorul îți reține contingentul de membru din salariu și îl achită către sindicat. Se calculează doar un anumit procent din salariul total și ore suplimentare înainte de impozitare, de exemplu 1,4 %.
Dacă există o organizație sindicală locală (lokal fagforeningsklubb) la locul tău de muncă, este un lucru obișnuit ca angajatorul să rețină și o sumă mică de contribuție în fiecare lună. Angajatorul o reține din salariul brut și o achită către organizația sindicală locală.
Figura 14: Pe fluturașul de salariu trebuie să fie menționată suma retrasă din salariu cu titlu de impozit în luna respectivă și cât a fost reținut ca impozit din salar de la începutul anului până la data plății salariului.
Imporant de reținut:
Angajatorul trebuie să facă o serie de rețineri din salariu pentru că este obligat prin lege, de exemplu reținerea impozitului și alte rețineri salariale prevăzute de acordul colectiv de muncă (tariffavtale).
Pentru alte rețineri din salariu, angajatorul trebuie să convină cu tine acest lucru în scris.
Angajatorul are posibilitatea să îți rețină din salariu pentru a plăti pentru eventuale distrugeri la locul de muncă, dar numai după ce ai recunoscut în scris că tu ești pasibil de plata despăgubirilor.
Este permis ca angajatorul să îți dea un fluturaș de salariu scris de mână, atâta vreme cât scrisul este lizibil iar fluturașul conține datele necesare, informează Ministerul Muncii și Incluziunii.
Ai primit un fluturaș de salariu scris de mână?
– Într-un asemenea caz aș verifica imediat informațiile de pe fluturaș la Autoritatea Fiscală (Skatteetaten), spune Merete Flølo Grethens, manager de finanțe la sindicatul Comerț și Birouri din Norvegia.
Nu primești fluturaș de salariu?
Fluturașul de salariu este documentația angajatului în ce privește salariul și impozitarea venitului, informează Autoritatea Fiscală. Este sarcina Agenției pentru Inspecția Muncii de a controla dacă un angajator emite fluturași de salariu. Autoritatea Fiscală poate solicita eliberarea fluturașilor de salariu în legătură cu controlul activității firmei.
– Dacă nu primești fluturaș de salariu, este important să iei legătura cu Agenția pentru Inspecția Muncii și cu Autoritatea Fiscală, spune directorul de departament din cadrul Autorității Fiscale, Regine H. Vastvedt, în dialog cu publicația FriFagbevegelse.no.
Surse:
- FriFagbevegelse.no (articol)
- Autoritatea fiscală
- Cerințele Legii Muncii și Mediului de muncă privind plata salariilor
- Legea concediilor
- Visma
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
