Educație Integrare Sănătate

Centrele de criza

Scris de Daniel Solheim

Uneori nu stii cu cine sa stai de vorba, in cine sa ai incredere, nu poti trece de pragul rusinii sau jenei.

Esti femeie, copil sau barbat si esti expusa/expus la violente sau abuzuri in propriul tau camin.

Este bine de stiut ca ai cui sa te adresezi, sa fi ajutata/ajutat ca sa poti iesi din acel mediu nociv al violentei si abuzurilor.

Pentru unii, propriul camin este cel mai nesigur loc in care s-ar putea afla.
Daca iti este greu, exista ajutor pentru tine!

Centrele de criza sunt intotdeuna deschise, atat pentru adulti cat si pentru copii.
Numere de telefon de alerta:
Numarul de alerta pentru copii si tineri – 116 111,
Numarul de alerta pentru suportul pentru sanatate mintala a parintilor 116 123,
Numarul de alerta pentru violenta si abuzuri 116 006,
Numarul de alerta pentru persoanele abuzate sexual 800 57 000

Centrele de criza sunt singura masura de ajutor care sa contina o competenta speciala in a oferi protectie, siguranta, consiliere si indrumare femeilor, barbatiilor si copiilor care sunt expusi la violente in relatii apropiate (in familie).

Gaseste cel mai apropiat centru de criza (limba engleza)

In Norvegia exista 44 de centre de criza repartizate pe tot teritoriul tarii.

Aici gasesti o lista cu datele de contact pentru centrele de criza din Norvegia (apasa pe poza sau pe link pentru a ajunge la pagina de cautare).

Facsimila a site-ului de cautare pentru centrele de criza de pe teritoriul Norvegiei. In partea stanga a paginii, criteriile de filtrare.

Pe site-ul www,dinutvei.no, Ghidul national pentru violente si abuzuri, gasesti ghidurile pentru violenta in relatii apropiate, abuzuri sexuale, violenta psihica precum si alte informatii importante.

www.dinutvei.no

Directia Nationala pentru copii, tineri si familie (Bufdir) intocmeste in fiecare an un raport statistic cu centrele de criza din Norvegia, raport publicat pe site-ul Bufdir.

Date cheie si informatii mai detaliate despre centrele de criza si beneficiarii acestora.

1795 de adulti au stat la centre de criza in 2021, 1442 de copii au locuit la unul din centrele de criza in 2021, niciun centru de criza nu a fost inchis in 2021 ca urmare a pandemiei corona.

Barbatii care sunt expusi la violente in relatii apropiate

Beneficiarii centrelor de criza

Cele mai multe persoane care solicita serviciile centrelor de criza sunt femei. In urma implementarii Legii centrelor de criza in anul 2010, lege care impune municipalitatilor sa ofere servicii de criza si barbatilor, numarul barbatilor care au apelat la aceste servicii a crescut.

Cazare sigura si temporara

Centrele de criza trebuie sa ofere locuinte sigure si temporare pentru persoanele care sunt expuse la violenta in relatiile apropiate. Oferta trebuie sa fie gratuita. Daca victima actelor de violenta nu are venituri proprii, acestea trebuie sa fie acoperite de NAV. Toate centrele de criza au masuri de securitate pentru a asigura siguranta centrelor si a beneficiarilor acestora.

A fost elaborat un nou regulament privind securitate in serviciile centrelor de criza ale municipalitatilor. Regulamentul precizeaza cerintele impuse pentru securitatea fizica si masurile indivicuale de securitate in timpul sederii la centrul de criza.

Centrele de criza ofera servicii precum convorbiri, cartografierea situatiei beneficiarului si sprijin pentru a intra in contact cu alte institutii care ofera servicii. Daca beneficiarul are nevoie, angajatii centrului de criza pot participa la sedinte cu alte servicii de sustinere impreuna cu beneficiarul. De asemenea, beneficiarii pot fi ajutati sa isi gaseasca o locuinta, ingrijirea copilului, ajutor practic si sa primeasca oferte pentru diverse tipuri de activitati sociale.

Centrele de criza trebuie sa fie adaptate nevoilor individuale ale beneficiarilor, inclusiv nevoilor persoanelor cu dizabilitati si ale copiilor insotiti de mama sau tatal lor. Beneficiarii care au nevoie, trebuie sa abia acces la un interpret/traducator calificat.

Locuintele pentru femei si barbati expusi violentei trebuie sa fie separate.

Serviciile de zi / serviciile pentru dialog

Centrele de criza au o oferta de servicii de zi pentru persoane care nu doresc sau nu au nevoie sa locuiasca acolo. In cazul serviciilor de zi, persoanele expuse la violente in relatii apropiate pot avea posibilitatea de dialog. Personalul centrelor de criza are o expertiza de specialitate pentru conversatiile cu victimele violentei. Persoanele care viziteaza serviciul de zi, pot primi, de asemenea, sfaturi cu privire la oportunitatile si drepturile pe care le au pentru a primi ajutor, atat la centrul de criza cat si in alta parte. Exista, de asemenea, posibilitatea de a avea conversatii si in urma unei sederi la centrul de criza.

Oferta de servicii pentru copii

Copiii vor fi tratati ca o grupa separata de beneficiari la centrele de criza si vor fi ingrijiti intr-un mod care sa le satisfaca nevoile. O mare parte din centrele de criza au angajati proprii care lucreaza cu copiii. Multe centre ofera convorbiri unu-la-unu cu copiii, acestia avand o persoana de contact desemnata printre angajatii centrului si se efectueza cartografieri sistematice ale nevoilor copilului.

Legea centrelor de criza

Legea centrelor de criza municipale (krisesenterloven) impune obligatia fiecarei municipalitati sa se ingrijeasca de a oferi femeilor, copiilor si barbatilor expusi la violenta in relatii apropiate servicii in cadrul unui centru de criza. Oferta de servicii trebuie sa contina, conform legii, posibilitati de cazare, servicii de zi, telefon si monitorizare in perioada de reabilitare (dupa sederea la centrul de criza). Serviciile oferite trebuie sa fie adaptate nevoilor individuale ale beneficiarilor si trebuie sa fie coordonata cu ajutorul oferit de alte servicii.

Ghid de specialitate in legatura cu calitatea si continutul ofertei de servicii de criza municipale

Pentru a ajuta municipalitatile sa ofere locuitorilor servicii bune in centrele de criza, Bufdir a pregatit un ghid de specialitate privind calitatea si continutul serviciilor centrelor de criza (ghidul centrelor de criza).

Ghidul include subiecte precum:

  • cum sa ai grija de nevoile victimei violentei prin intermediul serviciului de consultanta, in timpul sederii si in faza de restabilire
  • monitorizarea copiilor din centrele de criza
  • adaptarea pentru victimele violentei care au o nevoie speciala de consultanta
  • recomandari catre municipalitati in ce priveste continutul si limitele serviciilor
  • activitate holistica impotriva violentei in relatiile apropiate in cadrul municipalitatii
  • formulare, fise si brosuri

Ghidul centrului de criza.

Poti accesa aici si ghidul pentru legea centrelor de criza.

Proiecte in derulare si masuri in domeniu

Rapoartele de cercetare au dezvaluit ca exista mari deficiente in serviciile oferite de centrele de criza persoanelor expuse la violenta care au provocari speciale in ce priveste substantele interzise, psihiatrie si dizabilitatile fizice/psihice, conform unei evaluari efectuate de NOVA in 2014 si a unei prezentari generale a cunostintelor din domeniul realizate de Nordlandsforskning/Likestillingssenteret KUN.

Din acest motiv au fost demarate proiecte de dezvoltare pentru a sustine oferta de servicii de criza municipale pentru aceste grupe de beneficiari, care incepand din anul 2020 intra in schema de subventii pentru masuri impotriva violentei si abuzurilor in relatii apropiate. Schema cuprinde si masuri pentru adaptarea centrelor de criza la nevoile populatiei Sami.


surse:

Bufdir.no

Bufdir: Rapportering fra krisesentertilbudet i norske kommuner. Oppdateres årlig. 

Bhuller, M. og Brandsås, E. E. (2013): Fattigdomsdynamikk blant innvandrere En empirisk analyse for perioden 1993-2011. SSB rapport 40/2013. 

Jonassen, W. og Skogøy, E. (2010): «Et hjem for oss et hjem for deg» En studie om endring i brukersammensetning og bruk av krisesentrene. Oslo: NKVTS-rapport 1/2010. 

Thoresen, S. & Hjemdal, O. K. (2014). Vold og voldtekt i Norge. En nasjonal forekomststudie av vold i et livsløpsperspektiv. (Rapport 1/2014). Oslo: Nasjonalt kunnskapssenter om vold og traumatisk stress.

[1] Bakketeig, E. m fl (2014) Krisesentertilbudet i kommunene. Evaluering av kommunenes implementering av krisesenterloven. Oslo: NOVA.

[2] Bliksvær, T. m fl (2019) Kommunenes krisesentertilbud. En kunnskapsoversikt. NF rapport nr. 13/2019  

Despre autor

Daniel Solheim

Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator

Lasă un comentariu