(materialul tradus este publicat pe Indrumatorul National pentru violenta si abuzuri – Nasjonal veiviser for vold og overgrep – www,dinutvei.no)
Ai un partener care controleaza tot ceea ce faci? Sau un membru al familiei care te loveste si te ameninta? Este ceva prin ce treci acum sau s-a intamplat mai demult? Exista multe forme de violenta si poate te intrebi daca au trecut printr-o forma sau alta de violenta?
Este un lucru obisnuit sa te gandesti la violenta ca la o actiune care lasa urma ei semne vizibile cum ar fi vanatai, rani sau fracturi. Violenta este, insa, mult mai mult decat atat.
Diferite forme de violenta
Exista multe forme de violenta. Aici gasesti definitii ale diferitelor forme de violenta. Speram ca lista sa te ajute sa recunosti semnale daca tu insuti esti expus/expusa la violente sau cineva cunoscut tie trece prin asemenea situatii.
Lista de mai jos nu este completa dar ofera o imagine de ansamblu a celor mai obisnuite forme de vilenta. Este posibil ca tu sa treci prin asa ceva sau sa fi martor/a la alte tipuri de violenta enumarate aici. Diferite forme de violenta se pot intretaia cu altele si pot apare concomitent intr-o relatie violenta.
Violenta fizica
Violenta fizica este orice violenta care implica un contact fizic – lovituri cu piciorul, cu mana sau pumnul, tragerea de par, muscarea, zgarierea, tinerea cu forta, scuturarea, impingerea, strangerea de gat. Incuierea intr-o incapare si izolarea sunt, de asemenea, forme de violenta fizica.
Violenta psihica
Violenta psihica este atunci cand cineva folosete vocea, limbajul corporal si cuvinte intr-un mod care degradeaza, insulta, raneste, ameninta si controleaza alte persoane. A fi indiferent fata de altii este, de asemenea, o violenta psihica. Exemple pot fi: „Am sa te omor”, „tu nu ai nicio valoare”, „esti atat de urat/a si de gras/a ca nu te poate iubi nimeni”.
Violenta sexuala
Violenta sexuala include toate formele de ofense sexuale. Exemple sunt actiuni sau tentative de actiuni care contin contact fizic cum ar fi atingeri, atingeri ale zonelor intime, lingere, sugere, masturbare, actiuni asemanatoare raportului sexual, raport sexual si viol si actiuni sau tentative de actiuni fara contact fizic cum ar fi limbaj sexualizat, descoperirea organelor genitale proprii, fotografierea, filmarea, privitul pe ascuns sau prezentarea de material pornografic.
Violenta latenta
Violenta „pluteste in aer”. Cei care sunt expusi la violente se tem deseori ca violenta se va repeta si fac tot ce le sta in putinta pentru a evita noi violente. Viata cotidiana a celor expusi la violente este deseori marcata de tentativle de a gasi strategii bune pentru a evita repetarea violentelor.
Control social negativ
Cu control social negativ se intelege folosirea diverselor forme de supraveghere, presiuni, amentintari si constrangere pentru a se asigura ca persoana traieste in conformitate cu valorile familiei sau ale grupului. Controlul social negativ este caracterizat prin faptul ca persoanei i se ia dreptul fundamental de a-si controla propria viata.
Casatoria prin constrangere
Este definita prin faptul ca cel putin unul din cei doi soti nu a avut posibilitatea de a ramane necasatorit sau de a-si alege singur/a un partener si a consimtit la casatorie sub presiune, amenintari sau alte forme de violenta psihica sau fizica.
Mutilarea organelor genitale
Mutilarea organelor genitale este o denumire comuna pentru diferite tipuri de operatii ale organelor genitale externe la fete si femei, efectuate din cauze culturale, fara un motiv medica. Operatiile consta in indepartarea partiala sau totala a labiilor si clitorisului, cu urmari permanente.
Ingrijire deficitara / lipsa de ingrijire
Prin lipsa de ingrijire se vorbeste in cazul lipsei de actiuni sau a actiunilor eronate in ingrijirea copiilor si tinerilor, precum si a adultilor care au nevoie de ingrijire. Nevoile fizice si nevoia de stimulare, supravegherea si protectia nu sunt, astfel, pastrate.
Violenta materiala
Violenta materiala este atunci cand cineva sparge sau distruge bunuri, loveste in pereti, usi si alte actiuni asemanatoare. Deseori, bunurile distruse sunt cele care au valoare afectionala pentru victima.
Violenta economica
Violenta economica este atunci cand cineva isi insuseste cu forta controlul asupra altei persoane prin faptul ca acesteia i se refuza sa aiba control asupra economiei proprii sau economiei comune, sau, de exemplu, i se refuza dreptul la a avea o munca retribuita.
Violenta in scopul educarii
Violenta in scopul educarii sau violenta educatorului, este pedepsirea fizica sau psihica, ca o veriga in cresterea si educarea copiilor si tinerilor.
Violenta de structura
Prin violenta de structura se inteleg imprejurarile politice, economice, juridice si culturale care mentin inegalitate si nedreptatea, iar prin acestea subjuga si afecteaza oameni. Se poate intampla prin masuri politice, legislatie, reglementari si ordonante. De asemenea, poate fi exprimata si prin atitudini si exprimari din partea unor grupuri sau indivizi.
Diferite forme de discriminare sun un exemplu a unei forme de violenta de structura, care se face simtita pe multe niveluri intr-o serie de societatii. Violenta de structura nu este cuprinsa de termenul de violenta in relatii apropiate (familie).
Violenta digitala
Violenta digitala este mai mult o arena pentru comiterea de violente in loc sa fie o forma proprie de violenta si contine multe din formele de violenta si abuz descrise mai sus. Poate fi vorba de amenitari si tracasari prin mesaje, supraveghere si control prin telefonul mobil sau mediile sociale, sau mesaje urate postate pe internet. Violenta digitala contine si amenintari, tracasare si abuzuri sexuale ca urmare a unui contact stabilit pe internet.
Daca o persoana apropiata tie iti provoaca frica, te constrange sa faci lucruri pe care nu doresti sa le faci, te impiedica sa iti traiesti viata asa cum doresti sau vorbeste injositor la adresa ta, atunci si aceasta poate fi violenta, chiar daca nu raman urme vizibile in urma ei.
Expunerea altor persoane la violente nu este permisa.
Daca cineva care iti este drag/a sau cu care ai o relatie, si in care ai sau ar trebui sa poti avea incredere, te expune la violente, noi definim acest lucru ca violente in relatii apropiate.
Cel/cea care face uz de violenta poate fi un/o fost/a sau actual/a iubit/a, concubin/a, sot/sotie, frate/sora, parinte sau propriul copil ajuns la varsta maturitatii.
Persoana expusa la violente nu are niciodata vina pentru violentele la care este expusa.
Daca traiesti intr-o astfel de relatie in acest moment, este important sa cauti ajutor, astfel incat violenta sa poata fi oprita. Tu nu esti singur/a. Exista un intreg aparat de sustinere care este acolo pentru tine. Ia legatura cu medicul de familie, un centru de criza, un centru de primire a persoanelor abuzate sau cu politia pentru a primi ajutor sa schimbi situatia, sa procesezi experientele prin care ai trecut, sa iti intelegi reactiile si, eventual, sa depui plangere.
In Norvegia ai dreptul la trei ore gratuite, neconditionate, de sustinere din partea unui avocat, inainte de a te hotari daca doresti sa depui plangere la politie, cu privire la violenta in relatii apropiate.
Ajutor pentru a intelege daca este vorba de violenta sau nu
Nu este intotdeauna simplu sa intelegi situatia in care tocmai te afli, si multi folosesc mult timp pentru a recunoaste, pentru sine insusi, ca au fost sau sunt expusi la violenta.
Chiar daca esti nesigur/a daca a fost sau este violenta, poti lua legatura cu aparatul de sustinere. Faptul ca a trecut multa vreme de cand ai fost expus/a la violenta, nu trebuie sa te opreasca in a cauta ajutor si sprijin daca inca esti afectat/a de ceea ce ti s-a intamplat. Tu poti vorbi si cu cineva cunoscut despre ceea ce s-a intamplat. A vorbi despre astfel de lucruri te poate ajuta sa exprimi gandurile si sentimentele pe care le ai in cuvinte.
Reactii normale in urma violentelor
Persoana expusa la violente nu are niciodata vina pentru violentele la care este expusa. Cu toate acestea, o reactie obisnuita la violente, este sa te simti rusinat/a.
Nu exista reactii corecte sau incorecte si atat tipul de reactie cat si intensitatea reactiilor difera de la o persoana la alta
Unele reactii obisnuite pe care multi le experimenteaza in urma diferitelor forme de violenta pot fi singulare sau in combinatii intre mai multe:
- frica si teama
- rusine
- retrairea episoadelor de violenta
- tulburari de somn
- auto-reprosuri si sentimente de vinovatie
- dificultati de concentrare si memorie
- un nivel ridicat de iritare si manie
- probleme de sanatate cu caracter fizic
- probleme in interactiunea cu cei din jur
- dificultati cu intimitatea si sexualitatea
- tristete
- o nevoie crescuta de control
- amortire
- neincredere
- bagatelizarea incidentului si sentimentul de indoiala in legatura cu ce s-a intamplat de fapt
- furie
- izolare
- singuratate, sentimentul de a fi singur/a
Uneori reactiile nu trec de la sine, chiar si dupa multa vreme, iar pentru unele persoane se poate ajunge la diagnosticuri clinice precum depresie, teama, tulburari de nutritie, sindrom post-traumatic sau dependenta de diferite substante.
Daca problemele tale continua, este important sa vorbesti cu cineva sau sa cauti ajutor profesional pentru a procesa ceea ce s-a intamplat. Ia legatura cu medicul de familie sau asistenta medicala municipala, cu cel mai apropiat centru de criza sau DIXI – Centrul de resurse pentru violuri. Medicul de familie iti poate face trimitere la psiholog daca ai nevoie acest lucru.
Ce se intampla daca ai copii si traiesti intr-un regim de violenta?
Daca tu esti expus/a la violenta si ai copii care locuiesc impreuna cu tine, este extrem de important ca violenta sa fie oprita. Copii pot fi foarte afectati de a locui intr-un camin unde exista violenta.
Sa vezi ca cineva ca este expus la violente este unoeri la fel de rau ca si cum tu insuti ai fi expus la asa ceva, poate uneori mai rau si creeaza un sentiment acut de nesiguranta.
Daca tu, la fel ca multi altii, te gandesti ca „inca e bine ca copilul meu nu este lovit”, este important sa stii ca este la fel de daunator pentru un copil sa fie „martor” la violente.
Comform Codului Penal, copiii care sunt martori la violente in familie sunt considerati ca fiind ei insisi expusi la violente.
IMPORTANT!
Daca tu si/sau copilul tau ati fost expusi la violente din partea partenerului de viata, familiei sau altor persoane, poti fi ajutat/a.
- in situatii acute si situatii care pun in pericol viata suna politia la 112 sau ambulanta la 113. Politia poate de asemenea sa dea sfaturi si indrumari
- linia VO 116 006 – este un telefon de sustinrere pentru tine care traiesti intr-un regim de violenta si abuzuri in relatii apropiate. Poti vorbi si prin chatt. Oferta este gratuita, in toata tara si deschisa 24/7 (tot timpul).
- Un centru de criza poate sa iti ofere / sa va ofere un adapost sigur, sfaturi, indrumari, ajutor cu avocat si sa iti faca trimitere mai departe in caz de nevoie. Poti primi ajutorul unui centru de criza chiar daca nu locuiesti acolo.
- Daca un copii sunt expusi la violente sau traiesc intr-un regim violent acasa – contacteaza:
- Serviciul de Protectie al Copilului din municipalitatea in care locuiesti
- telefonul de alarma pentru copii si tineri:
- telefon: (+47) 116 111
- e-mail: alarm@116111.no
- medicul de familie, centrele de primire a victimelor abuzurilor sau cabinetele sanitare municipale pot da ajutor medical, sfaturi, pot indruma sau face trimitere mai departe in caz de nevoie. Medicul si centrul de primire al victimelor pot asigura si urme (de ex. in cazul violurilor)
- biroul de protectie a familiei ofera sfaturi si indrumari pentru cupluri si familii care au greutati, conflicte sau crize si lucreaza, printre altele si cu probleme legate de furie si violente.
Viziteaza si site-ul „Ajutor pentru tine, in cazul in care ai fost expus/a la violente” (poti alege limba engleza).
sursa: dinutvei.no
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
