Janteloven (Legea din Jante) a fost formulata de scriitorul Aksel Sandemose in romanul „En flyktning krysser sitt spor” (1933) si este dupa cum urmeaza:
- Sa nu crezi ca esti ceva (deosebit)
- Sa nu crezi ca insemni la fel de mult ca noi
- Sa nu crezi ca este mai intelept decat noi.
- Sa nu iti inchipui ca esti mai bun decat noi.
- Sa nu crezi ca stii mai multe decat noi.
- Sa nu crezi ca insemni mai mult decat noi.
- Sa nu crezi ca esti bun la ceva.
- Sa nu razi de noi.
- Sa nu crezi ca ii va pasa cuiva de tine.
- Sa nu crezi ca ne poti invata ceva.
Jante era un orasel micut in care a crescut personajul principal din romanul lui Aksel Sandemose, iar Legea din Jante este o expresie a presiunii tiranice din partea oraselului asupra fiecarui individ. Sandemose, insa, a sustinut ca Legea din Jante isi are valabilitatea peste tot.
Aksel Sandemose a fost un scriitor danezo-norvegian. S-a nascut in Danemarca dar a emigrat in Norvegia in 1930. Sandemose a crescut intr-un anturaj conformist al clasei de jos si s-a simtit devreme ca un „outsider”. Incheierea socotelilor cu anturajul in care a crescut creeaza baza pentru o mare parte din lucrarile sale, care, prin analizele profund-psihologice si ruperea sa de forma conventionala a romanelor, lucrari care sunt printre cele mai importante din literatura norvegiana a secolului 20.
Sandemose a debutat ca scriitor danez cu „Fortællinger fra Labrador” (Povestiri din Labrador) in 1923, care se inspira din calatoriile pe mare si ale emigrantilor nou-sositi in Canada, in asemanare cu urmatoarele romane „Strome ved Jævndøgnen” (Furtuna de la solstitiu) – 1924, „Ungdomssynd” (Pacatul tineretii) – 1924, „Mænd fra Altanteren” (Omul din Atlantic) – 1924, „Klabavtermannen” (Omul din Klabavter) – 1927 si „Ross Dane” (1928).
Primul sau roman norvegian, „En sjømman går i land” (Un marinar coboara pe uscat” – 1931, se leaga de romanul anterior dar arata spre directia romanului care il va face cunoscut, „En flyktning krysser sitt spor” (Un imigrant isi incruciseaza urma) – 1930, in care face introducerea vestitei Legi din Jante si in care autorul descrie intens modul in care cei din clasele de jos ale societatii se autosuprima. Atat in ce priveste forma cat si tematica, Sandemose este influentat de Sigmund Freud.
Romanele din anii ’30 sunt studii ale sentimentului de inferioritate si ale vietii bazate pe instinctele primitive. Romanul „Vi pynter oss med horn” (Ne impodobim cu coarne”, din 1936, este mai bine cladit decat cele anterioare. O noua capodopera este „Det svundne er en drøm” (Ceea ce a disparut e un vis) din 1946 (dar publicata prima data in limba suedeza in 1944), este un thriller psihologic si un studiu al divizarii personalitatii, scrisa sub forma unei scrisori, in care ucigasul, detectivul si scriitorul care scrie la persoana intai, sunt una si aceeasi persoana.
Romanul analizeaza si nazismul, ca un fenomen socio-psihologic – o analiza care este continuata mai departe in romanul dublu „Varulven” (Varcolacul) – 1958 si in romanul „Felicias bryllup” (Nunta Feliciei) – 1961, care, in acelasi timp este un studiu al unei relatii in trei, a geloziei si a sexualitatii suprimate. „Murene rundt Jericho” (Zidurile din jurul Ierihonului) – 1960, este carte de esee personale, scrise sub influenta decesului sotiei si al unuia dintre fii. Tot la activitatea sa de scriitor postbelica, poate fi adaugata „Tjærehandleren” (Negustorul de smoala) -1945, „Alice Atkinson og hennes elskere” (Alice Atkinson si amantii ei) – 1949 si romantele de divetisment „Eventyret fra kong Rhascall den syttendes tid om en palmegrønn øy” (Aventura din timpul regelui Rhascall XVII despre i insula cu palmieri verzi) – 1950 si „Mytteriet på barken Zuidersee” (Rascoala de pe corabia Zuidersee) – 1963.
sursa: Rottem, Øystein: Aksel Sandemose in „Store norske leksikon” pe site-ul snl.no. Cules in data de 20. iunie 2021 de pe https://snl.no/Aksel_Sandemose
Sot, tata, pedagog social, contributor si traducator
[…] Legea lui Jante, sau Janteloven, este un cod de conduită care există de secole în țările nordice și care încă bântuie subconștientul danez de astăzi. Conceptul poate fi rezumat cu o frază care nu este neobișnuit să o auzi în Danemarca: “du skal ikke tro, du er noget”. Literalmente înseamnă: “nu crede că ești ceva special”. […]